JUSTIŢIE. Ce înţelegeri legale poate face un corupt care colaborează cu organele de anchetă

Un denunțător poate încheia diverse înțelegeri legale cu anchetatorii care îi pot reduce serios pedeapsa. În schimb, banii din infracțiuni se confiscă până la ultimul leu.

Denunțătorii au două posibilități de a colabora cu organele de anchetă în vederea primirii unei pedepse mai blânde: înainte de începerea urmăririi penale și după începerea cercetărilor. În ambele cazuri, cel care alege să colaboreze cu procurorii riscă să fie trimis în judecată cu o mențiune potrivit căreia a fost de acord să spună tot ce știe despre fapta comisă. De cele mai multe ori, judecătorul ține cont de această recomandare și cel vizat primește o pedeapsă mai mică.

Denunțătorul „pur” este cel care, după ce se prezintă în fața unui procuror, nu obține niciun beneficiu. Adică el „se spovedește” anchetatorului înainte de începerea urmăririi penale. Surse judiciare au explicat pentru „Evenimentul zilei” acest mecanism. „De exemplu, eu fac o faptă penală în urmă căreia mă aleg cu o sumă de bani. Știu că alți bani au ajuns la alte persoane. Atunci, având mustrări de conștiință, mă duc la procuror și fac denunț, dar ascund că o parte din bani au rămas la mine”. Acesta este modelul de denunțător „pur”. „Nu va fi trimis niciodată în judecată, deoarece este imposibil de demonstrat că nu a dat toți banii obținuți din i n f racțiune mai departe”, susține un fost magistrat.

O altă modalitate de colaborare cu procurorii este reglementată de articolul 19 din legea DNA. „Persoana care (…) în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”. Potrivit acelorași surse, acest articol este cel mai uzitat pentru a se ajunge la o înțelegere. În cazul corupției de la Agenția Na țională a Restituirii Proprietă ților (ANRP), până în acest moment, denunțători în dosar sunt Ionuț Sergiu Diacomatu, membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD) și Stelian Gheorghe, afaceristul care a fost despăgubit în 2011 pentru un teren de 13 hectare din zona Plumbuita.

Gheorghe a primit 61 de milioane de euro, de trei ori mai mult decât valoarea reală a imobilului. Cel care a primit sute de milioane de lei ilegal este cercetat sub control judiciar și este acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Celălalt suspect care a ales să colaboreze este Diacomatu. El este acuzat de abuz în serviciu și este cercetat și el sub control judiciar.

După gratii

Ceilalți, care nu au dorit să-și recunoască vinovăția au ajuns după gratii: Alina Bica, fosta șefă a DIICOT și evaluatorul Emil Nuțiu. Arestați au mai fost Lăcrămioara Alexandru, Dragoș Bogdan, fost vicepreședinte al ANAF și Crinuța Dumitrean fostă șefă ANRP.

Altă porțită de scăpare

În noul Cod de procedură penală, mai există acordul de recunoaștere a vinovăției, care este clar definit. Astfel, potrivit legii, în cursul urmăririi penale, inculpatul și procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoașterii vinovăției. Obiectul acestui acord, care se încheie în scris, presupune recunoașterea comiterii faptei, acceptarea încadrării juridice, felul, cuantumul și durata de executare a pedepsei. Potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală, acordul de recunoaștere a vinovăției nu poate fi semnat dacă pedeapsa pentru infracțiunea recunoscută este mai mare de șapte ani. Dacă suspectul și procurorul ajung la o înțelegere, inculpatul beneficiază automat de reducerea cu o treime a pedepsei cu închisoarea.

CITIŢI MAI MULT AICI

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

șaptesprezece − trei =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Cum arată șantierul drumului județean Hunedoara – Călan         Bazinele cu apă minerală de pe Valea Mureșului         Ce trebuie să știe turiștii care vor să urce în Retezat cu mașinile, spre Poiana Pelegii         Tânără tâlhărită de fostul prieten, cu 20 de ani mai mare decât ea         Muzeul mineritului a fost restaurat cu fonduri UE         ADR VEST. Școală din Uricani modernizată cu fonduri UE         ORĂȘTIE. Podul care nu mai leagă comunitatea, ci o desparte         6 august 2020. Omagiu minerilor din Valea Jiului         Ziua Minerului. Povestea revoltei muncitorilor de la Lupeni – 1929         Furturile din Mina Paroșeni nu au leac         Unde trebuie purtată masca de protecție, în municipiul Hunedoara         Conducerea Consiliului Județean Hunedoara solicită măsuri urgente pentru a pregăti unitățile medicale         Sarmizegetusa Regia, vizitată cu masca de protecție pe față         Tineri reținuți în Călan, după ce au tâlhărit un bărbat aflat sub influența băuturilor alcoolice         Cascada Clocota și Germisara, reperele stațiunii Geoagiu Băi         Copil de 6 ani rănit într-un accident pe DN 66. Familia s-a răzbunat pe șofer și pe echipajul medical         Cum a fost înființat Muzeul Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara         Scene cumplite în Călan: un bărbat a ajuns în stare gravă la spital, după ce a fost tâlhărit         Cadavrul tânărului dispărut de trei săptămâni în Lacul Cinciș a fost scos la suprafață         Tupeul unui șofer îl va costa scump: a lovit un polițist după ce a fost oprit în trafic