DOSARUL PONTA. Firul roşu al deconspirării premierului Victor Ponta ca ofiţer acoperit

„Victor Ponta trebuie să recunoască că în perioada 1997-2001 a fost ofiţer acoperit al SIE“. Aceste cuvinte, rostite de Traian Băsescu, luni noapte, la Realitatea TV, au cutremurat clasa politică şi au resetat campania electorală pentru alegerile prezidenţiale. Imediat, şeful statului l- acuzat pe Teodor Meleşcanu, fostul director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE), că a iniţiat o hotărâre de Guvern pentru a-l ajuta pe Victor Ponta să rămână acoperit. Este vorba de hotărârea 223 din 30 aprilie 2013, pentru aprobarea „Listei cuprinzând categoriile de informaţii secrete de stat din domeniul de activitate al SIE“. În această hotărâre, la categoria „secret de stat“, a fost încadrat, în mod surprinzător, şi „personalul din domeniul activităţii informative chiar şi după încetarea în orice mod a raporturilor de muncă sau de serviciu“. Exact situaţia în care s-ar găsi premierul Victor Ponta, după spusele preşedintelui.
De ce se încurcă Meleşcanu
A doua zi, Teodor Meleşcanu s-a apărat, spunând că nu el a iniţiat hotărârea de guvern 223. „Potrivit prevederilor constituţionale şi tuturor legilor în vigoare, serviciile de informaţii şi şefii acestora nu au drept la iniţiată legislativă. Eu consider însă oportună HG, pentru că ar fi existat posibilitatea ca informaţiile la care face referire această HG să fie utilizate în campanie electorală, aşa cum aţi văzut aseară“, a replicat Meleşcanu, care a „omis“ un mic detaliu: nota de fundamentare a hotărârii de guvern poartă semnătura sa. Întrebat, insistent, de jurnalişti cine a iniţiat hotărârea, Meleşcanu a dat înapoi.
„Nu am lucrat la ea, dar mi-o asum. Noi am reactualizat-o la SIE, dar probabil din iniţiativa noastră, gândesc, nu am datele“, s-a încurcat Meleşcanu.
Oficial, hotărârea de Guvern 223 are rolul de a îndrepta carenţele unei alte hotărâri date în 2002, în timpul Guvernului Năstase, care înşira secretele de stat, dar care ea însăşi avea caracter secret. Or, în cazul în care un ofiţer deconspira un sediu, o misiune, un alt ofiţer se autodeconspira, putea invoca în instanţă faptul că nu a cunoscut respectiva hotărâre de Guvern, dat fiind caracterul ei secret. Acest lucru a fost explicat şi de Meleşcanu în conferinţa de presă, care a amintit chiar de un proces pierdut de SIE.
„Am avut procese în instanţă şi nu a putut fi opozabil principiul că nu au voie să-şi dezvăluie identitatea (ofiţerii) şi e un caz celebru – am fost în judecată cu un fost lucrător, Dragomir îl chema, din SIE – şi la tribunal ni s-a respins acţiunea întrucât anexa înainte era secretă şi în consecinţă nu era opozabilă. Până când nu se publică în Monitorul Oficial nu sunt opozabile unei alte părţi“, a detaliat Meleşcanu.
Deci hotărârea de guvern 223 a oficializat lista secretelor de stat, însă cu acel amendament care i-ar fi servit lui Victor Ponta.
„Iniţiatorul“ Valer Marian
Contextul în care a fost publicată această hotărâre de guvern rămâne unul foarte ciudat. În data de 22 aprilie 2013, senatorul Valer Marian, pe atunci PSD, supărat că nu a fost lăsat să voteze la Congresul partidului, a solicitat conducerii PSD să-i răspundă dacă preşedintele Traian Băsescu îl şantajează pe Victor Ponta cu mai multe episoade din viaţa privată. Astfel, Valer Marian spune, pentru prima dată, cu subiect şi predicat, că „Victor Ponta a fost racolat de SIE în 1997, primind misiunea să o monitorizeze pe Carla del Ponte, procuror antimafia, fost procuror general al Elveţiei, ulterior procuror-şef al Tribunalului Penal Internaţional de la Haga (în acest scop, a fost trimis la un curs antimafia în Italia şi Elveţia)“.
 
A doua zi (23 aprilie), Valer Marian a trimis un comunicat de presă în care amintea din nou presupusa racolare a lui Victor Ponta. La numai o săptămână după ce fostul senator PSD a dezvăluit trecutul tumultuos al premierului, în Monitorul Oficial este publicată, brusc, deja celebra hotărâre de guvern 223, care avea rolul de a-l proteja pe prezumtivul ofiţer acoperit Victor Ponta. Modul silenţios în care a fost adoptată această hotărâre de guvern a fost criticat, la Realitatea TV, de preşedintele Traian Băsescu.
„Eu nici nu cred că a fost o discuţie în Guvern. Această Hotărâre, înainte să ajungă în Guvern, trebuia să treacă prin CSAT, pentru că CSAT aprobă clasificarea documentelor serviciilor de informaţii. Dacă ar fi fost adusă n-ar fi trecut de mine niciodată, cu acea extindere, în care şi cei care nu mai lucrează rămân ascunşi toată viaţa lor. Nu se poate aşa ceva“, a clamat şeful statului.
Ponta a încălcat legea „Ponta a fost ofiţer acoperit, în perioada 1997-2001, ceea ce explică şi propulsarea lui de la Parchetul de la Judecătoria de sector direct în Parchetul General“, a mai acuzat preşedintele Traian Băsescu.
Conform CV-ul său, Victor Ponta a intrat în magistratură în 1995 ca procuror la Parchetul Judecătoriei Sector 1. Aici a stat doar trei ani – până în 1998 – după care a ajuns direct la Parchetul General. „N-am constatat să fi făcut vreo ispravă la sector. N-a stârpit nici evazioniştii de gogoşari măcar“, a comentat Traian Băsescu. Potrivit unor surse judiciare, în mod normal, un procuror ajunge la Parchetul General numai după opt ani de experienţă. Pentru Victor Ponta au fost suficienţi numai trei ani. Actualul premier a ajuns la Parchetul General prin delegarea dispusă de procurorul general de la acea vreme Mircea Criste, astăzi membru în partidul lui Călin Popescu Tăriceanu. Dacă a fost, în acelaşi timp, magistrat şi ofiţer SIE, Victor Ponta a încălcat, concomitent, Constituţia şi Legea 92/1992, privind statutul magistraţilor, derivată din Legea fundamentală. Articolul 131 din Constituţia în vigoare între 1991 şi 2003, păstrat şi în Constituţia actuală, spune următoarele: „Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior“.
Acest articol ridică o întrebare: apartenenţa ca ofiţer acoperitr la un serviciu secret este o funcţie publică? „Sigur că da. Doar ofiţerul acoperit nu este director la o societate comercială“, ne-a declarat o sursă din sistemul judiciar.
Deci Ponta ar fi fost în incompatibilitate timp de patru ani, pentru că a ocupat o funcţie publică, plătită de la bugetul de stat, deşi nu era la vedere. Paragraful din Constituţie a fost preluat şi în Legea 92 din 1992, privind organizarea judecătorească. Aceeaşi lege stabileşte şi modul în care magistraţii pot fi traşi la răspundere.
„Acţiunea disciplinară se exercită în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii abaterii disciplinare“, spune articolul 124 din Legea 92/1992.
Aşadar, Ponta putea să plătească pentru incompatibilitatea sa doar până în anul 1998. Acum este mult prea târziu.
„Epurarea“ ofiţerilor
Legea 92/1992 a fost în vigoare până la data de 27 septembrie 2004, când a fost înlocuită de Legea 303/2004, privind statutul magistraţilor, care păstrează aceeaşi formulare evazivă la capitolul incompatibilităţi.
„Faptul că magistraţii nu aveau voie să facă parte din SRI, SIE, sau alt serviciu era prevăzut în legea veche, dar într-o formă mai neclară.Când a venit Monica Macovei la Ministerul Justiţiei, a formulat clar articolul incompatibilităţii“, ne declara avocatul Elenina Nicuţ în momentul în care a izbucnit scandalul ofiţerului acoperit.
Într-adevăr, în vara anului 2005, Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu, din care făcea parte şi Monica Macovei ca ministru al Justiţiei, iniţiază o amplă lege „privind reforma în domeniile proprietăţii si justiţiei“, care a modificat şi Legea 303/2004. A modificat-o în sensul în care a clarificat regimul incompatibilităţilor la magistraţi.
„Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii“, spune articolul 7.
Legea, în noua sa formă, a intrat în vigoare în data de 13 septembrie 2005, odată cu publicarea în Monitorul Oficial. Intrarea în vigoare a noilor reglementări privind regimul incompatibilităţilor a generat o situaţie bizară. „Ne-am trezit brusc cu un val de cereri de pensionare din partrea magistraţilor. În acelaşi timp, în CSAT vedeam că foarte mulţi oameni ies din serviciile secrete, iar cererile erau fără nume şi prenume. Chiar am întrebat de ce nu apere niciun nume, însă nu am primit răspuns“, a declarat Monica Macovei pentru „Adevărul“. Fostul său consilier, judecătorul Cristi Danileţ, a povestit cu mai multe amănunte.
„Monica Macovei avea o aversiune faţă de servicii, antipatiza tot ce însemna obscuritate. Cu toţii ştiam că printre noi se află oameni care aparţin serviciilor, deşi legea, practic, o interzicea. Imediat după ce a intrat în vigoare noua interdicţie, mai explicită, am primit un număr-record de cereri de pensionare: 800 în doar trei ani“, a rememorat Danileţ.

SURSA: adevarul.ro

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Razie la transportatorii de lemne         Cetatea Devei a primit peste 173.000 de turiști în 2019. Iarna rămâne „sezonul mort” pentru fortul medieval         CAD MINCIUNILE TALIBANILOR DE MEDIU Procurorii nevoiţi să admită: La Râul Alb, violenţele au izbucnit după tentativa de omor         Pădurar anchetat penal pentru transport ilegal de lemne         Primăria Hunedoara a mărit pragul de acordare a facilităților la transportul în comun         Un nou teren de sport, la Colegiul Național “Iancu de Hunedoara”         Și-a luat soarta în mâini. Un localnic a reparat singur un drum judeţean, cu roaba şi lopata         ADMINISTRAŢIE. Primarul Devei, tot mai implicat în problemele Termocentralei Mintia         EXPERTIZA IPTANA: Toate „defectele” Lotului 3 al Autostrăzii Lugoj – Deva         De Ziua Naţională la mormântul lui Avram Iancu         PE EȘICHIER. “Cupa 1 Decembrie” la şah de la Deva         Patinoarul de la Deva se deschide marţi, 3 decembrie 2019         Accident pe DN 66: trei mașini s-au ciocnit, doi oameni sunt răniți         Accident mortal pe DN 66, în apropiere de Hațeg. Un polițist local din Deva a murit         Procesul retrocedării controversate a Retezatului împins în 2020         Accident soldat cu doi răniți în Defileul Jiului         LA UN PAS DE TRAGEDIE. Copil de 5 ani, rănit într-un accident produs de un pensionar`         Bărbat electrocutat pe calea ferată, la Orăștie         Rareș Demian, președintele Văii Dacilor, a murit. Tânărul ar fi fost găsit spânzurat cu un tricolor         Cum a fost celebrată Ziua Națională a României în Hunedoara