ANCHETĂ. Dosarul Microsoft, povestea celui mai mare jaf public din istoria României DOCUMENTE

Scandalul Microsoft nu este despre o spaga Microsoft data guvernatilor romani de la Adrian Nastase incoace. Nu este despre un om, Claudiu Florica, fostul sef al Fujitsu Siemens in Romania – partener al Microsoft Irlanda, care ar fi jucat pe degete politicieni corupti. Daca este adevarat ce spune un martor in documentul DNA trimis catre Parlament, atunci este vorba despre o Romanie bolnava, in care deopotriva politicieni si manageri ai marilor corporatii IT – Microsoft, IBM, HP – si-au dat mana pentru cel mai mare jaf public din istoria acestei tari. Pentru ca totul s-a facut exclusiv pe banii nostri.

  • Cum si-ar fi dat mana managerii marilor internationale IT pentru profit contra unei mite de zeci de milioane de euro


La sfarsitul documentului DNA este declaratia unui martor din dosar
, potrivit caruia tot acest scandal de coruptie a inceput de fapt in anul 2000:

L-am cunoscut pe Claudiu Florică în anul 2000, el lucrând la Compaq România. În acea perioadă Compaq România era cea mai activă reprezentanţă a unui producător IT internaţional de pe piaţa locală. Claudiu Florică, Călin Tatomir şi Orest Robciuc erau cunoscuţi ca fiind persoane cu conexiuni în cercurile politice.

Claudiu Florică lucra îndeaproape cu Scop Computers şi Net Consulting, iar Călin Tatomir şi Orest Robciuc erau foarte apropiaţi de Omnilogic.

În timpul guvernării Adrian Năstase Compaq România a câştigat numeroase contracte în sectorul public printre beneficiari numărându-se: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării Naţionale, Primăria Capitalei şi alţii.

Cel mai mare proiect câştigat de Compaq în România a fost informatizarea CNAS, a cărui valoare era de 120 milioane dolari. În câştigarea acestui proiect un rol determinat l-au avut Călin Tatomir şi Orest Robciuc, împreună cu Gabriel Marin, patronul Omnilogic. Proiectul a fost contestat vehement de ceilalţi jucători din piaţă şi a demarat în 2005 după preluarea Compaq de către HP.

În anul 2002, HP a cumpărat la nivel global Compaq.

Călin Tatomir a demisionat şi-a înfiinţat propria firmă, cabinetul Călin Tatomir fiind implicat în trucarea unor licitaţii la Ministerul de Justiţie, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul de Interne. Mai târziu, în perioada în care a fost director general la Microsoft, împreună cu Claudiu Florică au trucat licitaţia de licenţe Microsoft de la MCSI derulată în anul 2009.

Având o relaţie bună la Ministerul Educaţiei, Claudiu Florică a demarat discuţiile în anul 2001, pentru un proiect major de informatizare în şcoli, Sistem Educaţional Informatizat, adică SEI.

Pentru a nu repeta experienţa CNAS, unde Compaq câştigase proiectul dar acesta era blocat din cauza unor contestaţii, Claudiu Florică a decis să invite în acest proiect pe ceilalţi producători internaţionali majori de PC-uri (HP şi IBM) pentru a evita contestaţiile şi pentru a-şi uni activităţile de lobby. Aveau nevoie de un integrator, specializat în dezvoltare software, aşa că au apelat la Siveco, firmă cu experienţă în derularea contractelor guvernamentale.

Contractul a fost atribuit prin negociere cu sursă unică, fără nici o justificare, această decizie fiind luată de guvern la presiunea premierului Adrian Năstase în urma discuţiilor lui Claudiu Florică cu Alexandru Bittner şi Remus Truică privind cuantumul şi modul de plată a mitei către persoanele politice implicate.

Contractul a fost încheiat cu Siveco sub forma unui Contract – cadru de 200 milioane de dolari a cărui derulare urma să aibă loc în mai multe etape, în funcţie de bugetul alocat Ministerului Educaţiei.

Claudiu Florica

Claudiu Florica

Acest contract a fost iniţiat şi controlat de Claudiu Florică, în perioada 2000 – 2002 cât acesta era angajat Compaq. Negocierile au fost purtate de Claudiu Florică (Compaq), împreună cu reprezentanţii IBM (Vladimir Aninoiu), HP (Radu Enache) şi Siveco (Irina Socol) cu Ecaterina Andronescu, Mihnea Costoiu şi ceilalţi angajaţi ai Ministerului Educaţiei implicaţi în procesul  decizional în acest proiect. Ce se livrează, cantităţile şi preţurile au fost negociate de către cei mai sus menţionaţi.

Nefiind o licitaţie deschisă, preţurile la care Ministerul Educaţiei a achiziţionat produsele respective au fost de câteva ori mai mari decât cele din piaţă. Toţi cei 3 furnizori de hardware au subcontractat livrarea produselor lor către firme locale prietene: S&T pentru HP, Omnilogic pentru IBM şi Net Consulting pentru Compaq, în aşa fel încât mita să fie mai greu de urmărit“.

  • Cine este Claudiu Florica. Totul a inceput de la licitatia pentru SIUI – sistemul IT pentru decontarea serviciilor medicale al CNAS

Claudiu Florica este prin urmare firul rosu in tot acest dosar de coruptie, omul care incepand din anul 2000 din pozitiile de sef al Compaq Romania si ulterior de sef al Fujitsu Siemens in Romania a tras sforile atat in cazul Sistemului Electronic Informatizat (SEI) al Ministerului Educatiei, cat si in cazul contractelor de sute de milioane de euro dintre Guvernul Romaniei si Microsoft, plecand de la “experienta negativa” cu implementarea SIUI – sistemul informatic al CNAS.

Tot acest megadosar de coruptie nu incepe in 2003 cand Guvernul Nastase a semnat parteneriatul strategic cu Microsoft, ci in 2000 cand Compaq Romania a castigat contractul de 120 milioane de dolari de informatizare al CNAS.

Ceea ce spune acest martor se verifica chiar din declaratiile facute de oficialii CNAS catre HotNews.ro in vara anului 2010 in plin scandal despre acest sistem IT care risca sa intre in colaps:

  • “Licitatia pentru SIUI s-a facut in 2000, castigator a fost firma Compaq. Din anumite motive pe care nu le cunosc, probabil in urma unor contestatii, acest contract s-a intrerupt, fiind reluat in a doua jumatate a anului 2003 in sensul ca s-a produs preluarea Compaq de catre HP, si aceasta firma a trebuit sa-si dea acordul asupra termenilor contractuali la acest sistem”, a declarat pentru HotNews.ro Mihai Bejat, director IT in cadrul CNAS.

Asa s-a ajuns ca Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), prima componenta a informatizarii sistemului de sanatate din Romania, sa fie implementat de un consortiu format din HP Romania (integrator de sistem si furnizor de infrastructura informatica), Siveco Romania (dezvoltarea aplicatiilor software) si Serviciul de Transmisiuni Speciale (STS) pentru servicii de telecomunicatii.

Tot oficiali ai CNAS faceau in februarie 2012 urmatoarele precizari pentru Mediafax:

  • “Proiectul SIUI a fost contractat pentru 120 de milioane de euro, iar ulterior contractul a fost diminuat la 103 milioane de euro, actul fiind licitat în 2000, semnat în 2001 şi demarat efectiv în 2005, perioada de operare fiind de 13 ani”, a informat la acea vreme CNAS pentru Mediafax,
  • potrivit Monitorul de Suceava.

Prin urmare, din datele facute publice pana acum, tot acest mega dosar de coruptie ar trebui privit pe trei planuri distincte:

  • 1. contractul SIUI al CNAS;
  • 2. Programul de informatizare al Ministerului Educatiei – SEI;
  • 3. Licentele Microsoft din institutiile publice cumparate ca parte a parteneriatului strategic semnat in 2003 de Guvernul Nastase cu Microsoft.

Claudiu Florica este prezent in toate aceste proiecte IT si el ar fi dirijat mita catre politicieni sau managerii implicati in aceste contracte IT.

  • Cardasia dintre cele doua parti este redata in declaratiile unui alt martor din dosarul DNA care vorbeste despre Programul de informatizare al Ministerului Educatiei – SEI. Acesta explica tot mecanismul mitei:

Declaraţie martor

Acest megacontract în jur de 200 milioane dolari a fost iniţiat, negociat şi controlat de CLAUDIU FLORICĂ în perioada 2001 – 2002, când a avut în acest sens întâlniri directe cu Ecaterina Andronescu, Mihnea Costoiu şi alţi angajaţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării, factori de decizie privitori la acest proiect.

Contractul a fost atribuit prin negociere cu sursă unică, deşi nu exista nici un fel de impediment din punct de vedere tehnic pentru o licitaţie deschisă, respectiva decizie fiind luată de Guvern într-o şedinţă închisă şi nepublică.

Contractul încheiat de Siveco cu Ministerul Educaţiei a fost conceput ca un contract cadru a cărui derulare urma să aibă loc în mai multe etape, pe măsură ce Ministerul Educaţiei obţinea bugetul necesar achiziţiei. Contractul a fost conceput ca un contract ce depăşea necesităţile pentru a permite noi achiziţii ulterioare prin acte adiţionale, fără o procedură de licitaţie.

Claudiu Florică a condiţionat prezenţa firmei Compaq în acest contract de subcontractarea întregii furnituri de echipamente şi servicii în valoare de 2,3 milioane dolari firmei Technet Austria , firmă înfiinţată de Dragoş Stan în Austria printr-un intermediar, prieten de-al său pe nume Thomas Heintschel, special pentru derularea de contracte care implicau plata unor mite pentru persoane politice implicate în aprobarea acestui contract. Conducerea Compaq de la acea vreme, anume Mihai Pascali şi Călin Tatomir a aprobat derularea contractelor în această manieră şi a acceptat adaosurile comerciale exagerate ale firmei Technet Austria ştiind că din aceste adaosuri urma să fie plătită mita către persoanele din anturajul lui Adrian Năstase.

Claudiu Florică a condiţionat şi prezenţa firmei Siveco ca integrator în acest contract de subcontractarea unei părţi din softwear şi servicii în valoare de 1,5 milioane dolari firmei Kapraras Consulting condusă de Antonio Kapraras care urma să asigure la rândul ei plata unei mite către persoane din anturajul lui Adrian Năstase.

În anul 2002, Claudiu Florică s-a mutat de la Compaq la Fujitsu Siemens Computers şi ca urmare FSC a fost inclusă în contract în locul firmei Compaq şi a primit o comandă de echipamente de tehnică de calcul şi servicii în valoare de 8 milioane dolari, comandă condiţionată de cesionarea întregului contract către firma Net Consulting, firmă deţinută de Dragoş Stan şi care avea acelaşi rol de a plăti mitele promise de Claudiu Florică persoanelor din anturajul lui Adrian Năstase, acesta fiind singurul care putea semna HG ce avea ca obiect atribuirea contractelor în mod direct prin negociere cu sursă unică.

Această înlocuire a firmelor s-a efectuat cu acordul autorităţilor contractante existând corespondenţă în acest sens între Siveco, Ministerul Educaţiei, în care Siveco solicita această modificare, dar fără să existe nici un motiv real pentru care firma Compaq ar fi fost înlocuită cu FSC şi nu cu orice altă firmă producătoare de tehnică de calcul de pe piaţă.

Contractele cu Ministerul Educaţiei erau încheiate formal cu companii mari sau multinaţionale şi acolo unde era Claudiu Florică director, la un anumit moment, acolo apărea şi atribuirea directă a contractelor de către statul român.

În august 2003, Ecaterina Andronescu a fost schimbată cu Alexandru Athanasiu, în funcţia de ministru al Ministerului Educaţiei, iar Claudiu Florică a pierdut o parte din controlul pe care-l avea asupra autorităţii contractante, contractul derulându-se în continuare în perioada 2003 – 2009, dar fără ca vreuna din firmele protejate şi controlate de Claudiu Florică – Fujitsu Siemens Computers, Net Consulting, Softwin să mai primească vreo contractare.

În perioada 2003 – 2005, Claudiu Florică a exercitat presiuni pe toate canalele oficiale şi neoficiale pentru a fi reinclus în proiect, dar fără succes. Astfel, Claudiu Florică s-a întâlnit în primăvara anului 2004 cu Alexandru Bittner care controla toate proiectele de IT în perioada guvernării PSD-iste, 2000 – 2004, iar acesta i-a oferit lui Claudiu Florică susţinerea pe lângă Adrian Năstase în proiectele sistemului de securizare a frontierelor de stat şi proiectul licenţierii Guvernului României pentru produse Microsoft cu condiţia să renunţe să mai facă presiuni pentru a reintra în proiectului Sistemului Educaţional Informatizat.

Tot în 2004, Claudiu Florică s-a întâlnit cu Victor Ponta care avea la acea vreme funcţia de şef al Corpului de Control al premierului Adrian Năstase şi a încercat să-l determine pe Victor Ponta să demareze o anchetă a Corpului de Control la sediul Ministerului Educaţiei şi prin această presiune să oblige practic, firma Siveco să reintroducă firmele protejate de Claudiu Florică în cele două extensii de contract, una în valoare de 20 milioane de dolari şi cealaltă de 96 milioane de dolari, semnate în timpul guvernării PSD.

În schimbul acestei susţineri din partea lui Victor Ponta, Fujitsu Siemens Computers a dotat sediul Tineretului Social Democrat cu calculatoare Fujitsu Siemens în baza unei donaţii făcută prin partenerii Fujitsu Siemens Computers, de la acea dată.

În decembrie 2004, după schimbarea partidului de guvernământ ca urmare a alegerilor ce au avut loc, Claudiu Florică fiind în relaţii personale directe cu diverşi membrii ai Partidului Democrat, cum ar fi Romeo Raicu, Mihai Stănişoară, Victor Blaga, Răsvan Toader şi-a reluat campania de atac la adresa firmei Siveco şi a solicitat şi noilor miniştri reincluderea firmelor FSC, Net Consulting şi Softwin, firme pe care le controla în mod indirect, în acest proiect, dar fără succes.

Au fost foarte multe persoane implicate deoarece acest contract presupunea aprobări atât de la nivelul cancelariei primului – ministru, Ministerului Finanţelor, Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor, Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Persoanele implicate în trafic de influenţă şi luare de mită în acest contract sunt Adrian Năstase, prim – ministru în perioada 2000 – 2004, Alexandru Bittner care intermedia plata mitelor către Adrian Năstase în acea perioadă, Remus Truică, şeful Cancelariei Primului – ministru în acea perioadă, Victor Ponta, şeful Corpului de Control al Premierului în acea perioadă, Ecaterina Andronescu – ministru al Educaţiei 2000 – 2004, Cristina Ghiţulică – şef de cabinet la Ecaterina Andronescu în perioada 2000 – 2004, Mihnea Costoiu – secretar general al ministerului în acea perioadă, Traian Ionescu – director în Ministerul Educaţiei, Valentin Cotârţă – director în cadrul Ministerului Educaţiei, Gheorghe Dinu – consilier al ministrului Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu – ministrul finanţelor la acea perioadă, Enache Jiru – secretar de stat în Ministerul Finanţelor, Dan Nica – ministru MCTI, precum şi miniştrii PD numiţi după Ecaterina Andronescu şi anume, Alexandru Athanasiu, Mircea Miclăuş (n.a Mircea Miclea ?) şi ulterior, Andrei Marga.

Firmele implicate de către Claudiu Florică în traficul de influenţă şi dare de mită şi persoanele respective sunt Dragoş Stan, patronul firmei Net Consulting, Thomas Heintschel, acesta fiind interpus a lui Dragoş Stan şi Claudiu Florică ca director în firmele Technet şi Profinet, Nicolae Culacov, Ştefan Blaer şi Ioan Blaer, acţionari ai firmei Omnitech, care se ocupau de relaţia cu Ministerul Finanţelor, Dinu Pescariu, patronul de la Tenis Club, vechi prieten al lui Claudiu Florică care aducea sumele de bani în numerar în ţară ce urmau să fie plătite ca mită, în numerar, precum şi Antonio Kapraras, patronul firmei Kapraras Consulting.

Alte persoane implicate în traficul de influenţă şi dare de mită, în acest contract, în colaborare cu Claudiu Florică sau în mod direct, protejându-şi propriile interese în acest contract, sunt Irina Socol, patronul firmei Siveco, Florin Ilia, director şi acţionar Siveco, Gheorghe Sadoveanu, angajatul Siveco care se ocupa de traficul de influenţă la nivelul primului – ministru, Ştefan Morcov, angajat Siveco şi manager project pe proiect, Mihai Pascadi – director general Compaq, Călin Tatomir – director adjunct Compaq România, Vadimir Aninoiu – director general IBM România, Mihai Guran – director vânzări IBM România, Gabi Marin – patron la Omnilogic, Radu Enache – director general HP România, Dan Roman – director S&T România, Bogdan Cocora S&T România, Florin Talpeş – patronul Softwin, Metodiu Mehmet – director vânzări Softwin, şi ulterior coacţionar cu Claudiu Florică într-una din firmele acestuia, toate aceste firme menţionate mai sus fiind implicate oficial în contractul cu Ministerul Educaţiei şi făcând fiecare la rândul său trafic de influenţă şi dare de mită pentru a-şi maximiza cota din contract şi a-şi proteja rămânerea lor în acest contract.

Mecanismul era de a se crea un profit cât mai mare în firmele subcontractante, profit din care erau scoase prin intermediul unor off-shore-uri sumele de bani necesare plăţii mitelor prin intermediul unor contracte de servicii fictive. Odată ajunşi banii în off-shore-urile din destinaţii cât mai îndepărtate pe teritoriul României, mitele erau plătite fie prin transferuri bancare în firmele nominalizate de persoanele de lângă autoritatea contractantă şi care aveau rolul de a spăla respectiv bani şi de a-i aduce în ţară pe căi legale sau o parte erau scoşi numerar din băncile din afara teritoriului României şi aduşi în numerar în ţară, tot în mod ilicit, folosind diferiţi intermediari care aveau doar sarcina de a-i transporta în ţară, toate acestea făcându-se în scopul ascunderii sursei veniturilor de persoanele care încasau mită”.

Concluzie:
Daca lucrurile afirmate de acesti martori catre procurorii DNA sunt adevarate atunci mita de care se vorbeste in tot acest dosar s-a dat din banii nostri. Nu a venit o firma straina care din propriile venituri sa fi mituit un politician pentru castigarea unui contract, ale carui clauze sa-i fi permis in timp sa-si recupereze ‘investitia’.

Nu. Guvernantii au alocat fonduri publice in niste contracte IT deosebit de paguboase, in care produsele si serviciile au fost achizitionate la preturi cu mult peste nivelul pietei tocmai pentru a ramane loc de mita si de profit pentru toti cei implicati in aceste contracte. Ori asta inseamna ca indirect, eu, tu, noi toti, am dat spaga guvernantilor si managerilor marilor corporatii IT.

 

Daca vreti sa intelegeti scandalul Microsoft puteti citi cu rabdare cele 77 de pagini din documentul DNA trimis la Parlament, potrivit Stiripesurse.ro.

 

SURSA; hotnews.ro

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cincisprezece − unu =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Tragedie la intrarea în Petroșani. Două autoturisme s-au ciocnit violent         Aniversarea Zilei Pompierilor din România la Deva         Carmen Hărău (PNL) – „Modificarea de către PSD a Programului de guvernare nu are nici legitimitate politică și nici electorală!”         Campanie educativă derulată de polițiști         Canalizarea ajunge în zona turistică de pe malul Lacului Cinciș         Blocul ANL construit în Hunedoara așteaptă o nouă investiție         Răfuială între interlopii din Valea Jiului         SE ÎNTÂMPLĂ ÎN HUNEDOARA. Prima locuinţă protejată pentru victimele violenţei domestice         Ştrandul Municipal din Deva îşi închide porţile         Consiliul Județean cumpără un autocar la un preț uriaș         Angajații de la Castelul Corvinilor acuzați de discriminare         Primăria Deva cumpără teren pentru relocarea romilor din Grigorescu         Primăria Deva cumpără 12 autobuze la mâna a doua         Deva a început încă o campanie de dezinsecţie şi deratizare         SĂNĂTATE. Consiliul Judeţean a alocat Spitalului de Urgenţă peste 300.000 lei         Asistenta tv în ipostaze provocatoare, în curtea mănăstirii Prislop         Cum arată, de fapt, zona în care CNAIR a reclamat fisuri uriașe în Autostrada Lugoj – Deva         Autostrada Lugoj – Deva nu se deschide în septembrie. Probleme grave pe Lotul 3         Un nou episod în dosarul „matriței de la Sarmizegetusa Regia”. Expertiza a stârnit controverse         DUPĂ CINCI ANI, FĂRĂ JUDECATĂ. Procurorii DNA au clasat dosarul preşedintelui Mircea Moloţ pentru abuz în serviciu