DNA a cerut Parchetului General dosarul privind organizarea votului în Diaspora. Fostul ministru de Externe, Titus Corlatean, a declarat joi, pentru stiripesurse.ro, ca a respectat legea „cu strictețe”.
„Eu am spus-o de la bun inceput. Atat institutia Ministerul Afacerilor Externe, eu ca ministru, cât și echipa de conducere, am respectat cu strictete legea si atributele legale ale Ministerului de Externe. Bineinteles, sunt convins ca si institutia, si eu, personal, suntem la dispozitia procurorilor pentru orice fel de aspect s-ar considera a fi necesar de clarificat. Alte comentarii nu fac, pentru ca daca exista o procedura judiciara in curs, este firesc sa nu fac comentarii”, a declarat Titus Corlatean.
DNA suspectează fapte de corupţie în cazul votului din Diaspora, motiv pentru care, conform unor surse, a cerut dosarul de la Parchetul General. Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu consideră că MAE poartă o parte din vină, dar responsabilitatea principală îi aparţine lui Victor Ponta.
„Cadrul legal dădea posibilitatea Guvernului să adopte măsurile necesare. Ministerul Afacerilor externe a părut depăşit. Centrarea întregii discuţii pe MAE sub aspectul situaţiei din momentul de vot presupune şi evaluarea răspunderii guvernamentale. Nimeni nu trebuie iertat de obligaţiile legale. Nu mai erau măsuri care să fi putut fi luate strict de MAE”, a declarat Diaconescu, la B1 TV.
DNA confirmă
Ca urmare a unor informații apărute în mass media în cursul zilei de 04 decembrie 2014, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să facă următoarele precizări:
La nivelul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției, în cursul lunii noiembrie, anul curent, s-a înregistrat un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la modalitatea de organizare și desfășurare a votului în Diaspora.
Procurorii anticorupție, constatând că la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află înregistrat un dosar penal cu același obiect, la data de 02 decembrie 2014 au solicitat acestei instituții cauza respectivă, în vederea reunirii celor două cauze penale.
Facem precizarea că începerea urmăririi penale cu privire la faptă nu are caracterul formulării unei acuzații împotriva unei persoane, ci are doar semnificația instituirii cadrului procesual în care se pot strânge primele probe cu privire la o anumită faptă.
