PIXUL NEGRU. Brăţările dacice. Nişte întrebări…Doar atât: nişte întrebări!

editorial (2)Ca unul care nu-şi poate explica logic, iar Istoria nu-i oferă date, documente, argumente viabile, indubitabile privind unele fapte, evenimente şi evoluţii ale românilor în actualul teritoriu
pun şi eu câteva întrebări. Şi nici nu aştept răspunsuri. Pentru că de răspunsuri bla-bla despre trecutul eroic şi împănat cu vrednicie al înaintaşilor sunt pline manualele şi tratatele de istorie, care nu conving pe nimeni…Deşi Istoria este o ştiinţă exactă, nu o…damă de consumaţie pentru politicieni de pretutindeni, dintotodeauana!
Aşadar, cum a fost posibil ca în doar 165 de ani de ocupaţie romană să se piardă, să dispară aproape total limba dacilor? Dacă chiar aveau o limbă proprie…Probabil, femeile dace erau mute, şi urmaşii lor, din împerecherile cu ocupanţii romani, au dobândit limba…paternă. Imposibil! Tot istoricii ne spun că ocupanţii erau de alte seminţii, din marginile imperiului, din Abisinia, de-o pildă, iar latini erau doar şefii de centurioane, deci unu la o sută de cotropitori era roman… Destul de recent, a reapărut în presă tema brăţărilor dacice, care reia şi continuă controversele legate de originea şi autentictatea bijuteriilor pe care oficial le dorim şi calificăm drept patrimoniu naţional, istoric, cultural şi cum mai vreţi, numai patrimoniu să fie!…Personal nu pot contesta versiunea oficială, academică şi de Stat, dar am voie să întreb. Cum a fost posibil ca în vreo 80 de ani de săpături şi cercetări arheologice, la Sarmizegetusa şi în zonă, să se fi găsit doar doi kosoni şi o diademă, iar după 1994 şi apoi în 2000 au apărut kosoni cu miile, apoi brăţările, mai celebre după ce fusesră deja vândute peste hotare? Cum au fost numărate brăţările, număraţi kosonii, deşi nu le-a văzut nimeni în România, dar am aflat câte/câţi sunt şi unde, şi cu cât au fost răscumpărate, doar brăţările, că despre kosoni nu se mai ştie? Cum de de-atunci, ca şi până atunci, nu s-a mai găsit nimic în capitala Daciei? Dar nici uneltele de mare fineţe cu care au fost confecţionate, matriţe, trefilatoare, scule ascuţite cu care s-ar fi desăvârşit filigranul lucrăturii demne de secolul 21. Lucrături greu de atribuit vechilor daci, având în vedere că ceramica găsită tot acolo nu poate confirma că dacii erau capabili de un meşteşug atât de rafinat, comparabil, să zicem cu porţelanurile chinezeşti din vremea dinastiei Han, contemporană dacilor. Cum reclamă fineţea, acurateţea şi măiestria cu care au fost lucrate brăţările! De ce kosonii nu sunt la fel de fin lucraţi? Ci, dimpotrivă! Cum se explică dispariţia de pe Google a articolelor din Adevărul care vorbeau despre un bijutier devean care le-ar fi confecţionat din kosoni? Cum se explică dispariţia subită a acelui meseriaş? Ca şi retragerea din prim-plan, după un grav accident, a unui jurnalist de televiziune care a investigat şi a relatat despre controversele şi “autencitatea” brăţărilor?
…Mai lipseşte să aflăm că de fapt brăţările au fost confecţionate de nişte… chinezi! Cărora li se atribuie toate falsurile de pe pământ. Chiar recent, artistul sticlar Mihai Ţopescu, vecin cu…Coloana Infinită, la Tg.Jiu, spunea, într-o emisiune a Eugeniei Vodă, că la Horezu se află la vânzare “tradiţionala ceramică” produsă în China!…
… Aşa ceva este posibil numai acolo unde Istoria o scriu învingătorii! Iar românii nu au fost niciodată învingători! Istoria lor o scriu mereu alţii…Lucian Boia încearcă să schimbe ceva…Asta nu convine…oficialilor, academicilor! Iar întrebările rămân!

Comentarii FB

comentarii




13 Răspunsuri la “PIXUL NEGRU. Brăţările dacice. Nişte întrebări…Doar atât: nişte întrebări!

  1. N. Stanciu

    Oi fi eu rău informat, sau, oricum, rău, dar nicăieri nu am pomenit de latina veche, ci doar “latini”, referindu-mă la şefii de centurioane…

    Răspuns
  2. nefertika

    @Ion Drumaru DjD
    Sunteți rău informat. Nu gruparea de litere la care vă referiți este specifică unei limbi dace (cu atât mai puțin dacă spuneți că aici se vorbea latina – „veche” nu există, probabil vă refereați la latina vulgară, comună), construcția fiind întâlnită, de exemplu, în limbile vechi iraniene, dar și în cele slave cu dialecte cu tot. Iar acel cuvânt des întâlnit pe stradă, cum spuneți, este un cuvânt extrem de slav.

    Răspuns
  3. N. Stanciu

    Oare mă înjuraţi cÂnd invocaţi cuvinte ce se termină cu”zdă”? Sau mă aprobaţi, când spuneţi că sunt făcute de “urmaşi ai dacilor”? Adică urmaşi din mileniul nostru…

    Răspuns
    1. Daniel Guţă

      marturii despre comorile dacilor gasite, despre mii de monezi din aur si bijuterii antice au fost si in secolele trecute. E adevarat in acei ani nu erau detectoare de metale si nu erau telefoane ca sa fie ascultate… e foarte usor sa spui nu cred si atat.

      Răspuns
      1. N. Stanciu

        Domnule Guţă, dacă tot le ştiţi pe toate, daţi-mi vă rog un răspuns, unul singur, dar argumentat indubitabil, la oricare dintre întrebările mele de bun-simţ şi logice. Detectoarele nu au fost inventate în 1990…Şi ascultarea telefoanelor nu este argument arhelogic! Nici măcar probă într-un proces…Vă asigur însă că acad. Daicoviciu avea telefon, dar degeaba…

        Răspuns
        1. Daniel Guţă

          nu am cum sa va raspund, pentru ca nu le stiu pe toate. probabil daca le stiam pe toate, v-as fi raspuns la o intrebare, doua. sper sa gasiti pe cineva care intr-adevar le stie pe toate, astfel incat sa ii puteti cere un raspuns. am glumit acu, oricum nu trebuia sa va suparati…

          Răspuns
  4. Ion Drumaru DjD

    Domn’ Stanciu, sti bine ca bratarile sunt autentice, facute de urmasi ai Dacilor si ca limba dacilor era latina veche. E adevarat ca __ cuvintele neaos dacice terminate in “zdă”, in special unul dintre ele, nu au fost asimilate de romani dar se folosesc la noi destul de des si in ziua de azi. Le auzi zilnic pe strada.

    Răspuns
  5. Daniel Guţă

    va recomand o vizita la muzeul din Deva, la expozitia bratarilor dacice in 13 – 26 iunie. O sa gasiti raspunsurile la intrebari…

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

trei − 1 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Alunecări de teren pe șoseaua Lacului Cinciș         Scandal în fața adăpostului de câini fără stăpân din Călan         Carmen Hărău: „Alarmă în primării: nu mai sunt bani!”         “Și tu decizi pentru Brad!” USR Brad îl obligă pe Cazacu să-i respecte pe brădeni         Povestea zidului uriaș de pe Autostrada Lugoj – Deva         Cele 11 brățări dacice de aur masiv rămase dispărute         ASEDIAŢI DE EVENIMENTE. Garda Cetăţii în acţiune fitness în aer liber la Cetatea Deva         „SCÂRŢ-SCARŢ” PÂNĂ VINERI. Primarul Devei păsuieşte gunoierul cu trei zile         SĂRBĂTOAREA MOŢILOR. Sâmbătă începe Târgul de Fete de pe Muntele Găina         PARLAMENTUL EUROPEAN. Siegfried Mureșan cere aderarea României la spațiul Schengen         Castelul Corvinilor va intra în șantier în luna august         INVESTIȚIE Ce localități din Hunedoara vor fi racordate la noua rețea de gaze naturale         Sistem de supraveghere video pe străzile Simeriei         Autostrada Lugoj – Deva. Cele mai recente imagini aeriene de pe Loturile 3 și 4. Cât mai e de lucru         Emblema de onoare a M.A.I. conferită unui jandarm hunedorean         BINE CĂ N-A VENIT MADONA! Nedeia Vulcăneană l-a prins pe Ile Primarul cu closetul „pe vine”         Grădină urbană pe fonduri UE în zona Grigorescu         O tură de o zi, pe aici, pe-aproape: Deva – Râpa Roșie – Alba Iulia – Ampoița – Giardini di Zoe         Contracte de 15 milioane de euro. Cele mai vizitate monumente istorice din Hunedoara reabilitate pe fonduri UE         CJH PROMITE – PRIMĂRIA DEVA FACE. Chinezii deschid o fabrică de mobilă la Deva