Cuvinte Libere. IEȘIREA MASIVĂ LA VOT, PENSIONARII ȘI PROPAGANDA…

195

Cele două mari evenimente politice din ultimele săptămâni – căderea guvernului PSD –ALDE și victoria previzibilă,  firească – înfrângerea ar fi fost nefirească! – a candidatului Iohannis la președinție au evidențiat, în primul rând, că ieșirea numeroasă la vot este cea care a decis! Iar în al doilea rând a evidențiat că bazinul electoral tradițional și până acum hotărâtor al PSD, pensionarii și salariații statului se ridică la maximum 5 milioane de votanți – când ies la vot. Cuantum, pe care PSD conta, care îi și aducea voturile necesare pentru accederea la putere. Dar PSD a căzut în propria capcană cu mărirea salariilor la stat, dezechilibrând balanța veniturilor din mediul privat, însă de mărire au beneficiat și salariații din administrațiile statului nemembri ai PSD-ului! Care sunt comparabil la fel de mulți cu cei pesediști, dar care nu votează pentru mărirea salariilor, dimpotrivă! Și au întors balanța stânga-dreapta, dacă chiar ar exista așa ceva în fapt. În privința celor cam 5 milioane de pensionari, nucleul forte și, până la alegerile europarlamentare, stabil și decisiv al partidului până de curând guvernant, lucrurile s-au schimbat, fără ca partidul să-și dea seama. Acest electorat vârstnic și mulțumit de îmbunătățirea veniturilor sale este și destul de influențabil și ascultător. Dar mai mult de copii și nepoți, decât de partid. Iar cei cam 6 milioane de români plecați peste hotare în căutarea unei vieți mai demne, și care formează azi un serios bazin electoral, au minimum două milioane de părinți pensionari acasă, în țară, supărați pentru că dragii lor copii și nepoți au fost nevoiți să stea departe de ei. Supărați, evident, pe puterea pesedistă. S-a produs exact ceea ce liderii partidului au scăpat din vedere, exact ceea ce ei au neglijat – pierderea propriului electorat vârstnic! Iar opoziția liberală și formațiunile similare au speculat inteligent eroarea strategică a pesediștilor printr-o mobilizare masivă la vot, de două ori succesiv! Și, când  votează 9 milioane de alegători, sigur că cele 3 milioane de voturi ale pensionarilor, în majoritate, nu mai aduc victorii precum cele în care ieșeau la vot maximum 6-7 milioane de alegători, dintre care cam 4 erau salariați și pensionari. În plus și cu atât mai grav pentru PSD este că nici de data aceasta nu a avut un candidat capabil să-i mobilizeze măcar pe propriii votanți consacrați; nu a trimis în competiție un candidat care să atragă el personal voturi. Voturile câștigate de Viorica Dăncilă sunt voturi pentru PSD, nu pentru candidatul Dăncilă. Or fi și de-astea, câteva, nesemnificative, dar restul… Ceea ce trebuie să fie un obiectiv major de-acum încolo al PSD-ului, dacă ține să mai rămână  în cărțile pentru putere. Și aici nu vorbim de cultura candidatului Dăncilă, ci de verticalitatea partidului. De poziția de drepți – sau a ghiocelului? – în fața șefului! Iată, dăunătoare!

Evident că politicianiștii vor face mare tapaj de victoria dreptei democratice, și au tot dreptul să o invoce. Pentru că propagandistic așa sună. Nimeni nu mai stă să judece după doctrine și ideologii. Iar în România, treaba e și mai complicată. Pentru că cei de dreapta nu prea știu  de ce sunt de dreapta, iar cei ziși de stânga, care, fiind salariați, este firesc, normal să fie de stânga, dar votează cu dreapta – pentru că așa au auzit ei că e bine. De la copii, de la nepoți. De la propaganda liberală, mult mai productivă decât… creșterea salariilor și pensiilor!

 

 

 

 

 

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.