BINE CĂ EȘTI TU DEȘTEPȚ! O țară de crocodili care ne fură

86

volodia macovei foto editoVechile tragedii grecești, dramele sfâșietoare care gâdilau catharsisul Evului Mediu de după linșarea trubadurilor, postmodernismul aplicat în filmele horror sunt doar mărunte încercări ale imaginarului peste poveste, față de realitatea românului pus să explice de ce a făcut prost, lent și păgubos o afacere.

Cel mai bun exemplu, în referință la introducerea noastră, din România ultimelor săptămâni este CNADNR. Respectiv compania națională care se ocupă de drumuri naționale și autostrăzi.

Pas de vezi asemenea leșinată incompetență, în condițiile în care, după ce atribuie contracte grosiere, astfel încât în România se construiesc probabil cele mai scumpe și mai proaste autostrăzi din lume, CNADNR intră în postura copilului de grădiniță care este nemulțumit, după un timp, de jucăriile instituției.

„Nu e treaba noastră”. „Noi am semnat un contract”. „Am văzut că e de groază ce au făcut constructorii, recunoaștem că de de toată pleasna, dar… nu e responsabilitatea noastră”. Cam așa sună leșinul CNADNR.

Păi, domnilor, cum de nu știați că ați ales prost, în condițiile în care rezerve legate de acest contract au apărut de foarte multă vreme și ar fi fost rezonabil dacă măcar verificați ce tot bombăne, ca morile stricate, jurnaliștii? Vă putem bănui de, dacă nu rea intenție, măcar de incompetență mascată cu sisteme publice de licitație? Evident. Pentru că, dacă am încerca să vorbim despre șpăgile care se dau pentru primirea unui astfel de contract, mai generos decât în cele mai grozave țări ale continentului, am fi acuzați de calomnie. Dar noi nu vorbim despre acele șpăgi.

Vorbim, însă, despre disprețul până la limita celei mai cumplite murdării pe care ni-l arată constructorul și CNADNR, în solidar, atunci când abia deschisă o autostradă se rupe sub roțile mașinilor noastre. La ce folosesc explicații tehnice sterile, în condițiile în care s-a demonstrat definitiv că alegem constructori care ne dau la recepție un produs gata defectat (a nu se înțelege altceva decât spunem, n.a.).

Acum, culmea lipsei de bun simț, dacă se dovedește – incredibil – că s-a construit prost, se vor lua bani din buzunarul cetățeanului – tot ai cetățeanului, că doar nu vor plăti directorii și specialiștii care au aprobat contractul -, se vor plăti reparații (să repari un lucru nou este cam cum ai pune mărgăritare pe un porc guvernamental) și, într-o formulă extrem de difuză și lipsită de perspective, se vor recupera , în următorul secol, cu cheltuieli uriașe de judecată, bani de la constructorul care a fost gratulat cu bani cinstiți, pentru o lucrare de mântuială.

Pe astfel de personaje – nu spun care – nu le poți lecui veci de mitomanie, politiciaism grobian, lipsă de bun simț și onoare.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.