Cuvinte Libere. Cu drag, despre… ELVEȚIA DIN ESTUL EUROPEI !

Nu-mi dau seama, nu sunt sigur dar am credința că o atracție nespusă, nelămurită, destul de intimă și ispititoare, precum Ielele, sălășluia  ascunsă în mintea mea poate de la tângiutorul cânt al lui Grigore Leșe- Cântă cucu, bată-l vina/ De răsunaă Bucovina… Poate de mai înainte, iar cântecul doar a încununat-o, iar recent i-am dat viață acelei atracții magnetice, ce s-a dovedit magnifică. Cineva drag îmi spunea că dacă vreau o imagine din Austria trebuie neapărat să ajung în Bucovina.  Altcineva, vom vedea mai încolo, spunea  că acea parte de România ar fi o… Elveție a estului Europei. Originar, numele Bucovina vine de la Țara Fagilor. Care, sub numele actual  a intrat în uz, oficial, abia în anul 1774, imediat după ce Imperiul Habsburgic a anexat partea de nord-vest a Moldovei, inclusiv fostele capitale Siret şi Suceava şi mănăstirile medievale fortificate.  Ca răsplată că nu au intervenit într-un război ruso-turc. Până în 1774  zona era cunoscută ca parte din Ţara de Sus a Ţării Moldovei. Ca realitate istorică şi cu acest toponim, Bucovina  există în cuprinsul Imperiului Habsburgic,  până la 1918.  De-atunci, ca… Perlă, Diamant, sau orice, raritate, realitate materială, spirituală și socială a României de azi, fiind cam cea mai frumoasă și așezată bucată a acestei țări!

Există însă și surse care pomenesc termenul Bucovina cu vechime medievală, dar după bunul obicei al Istoriei noastre, inclusiv contemporană,  sunt mai credibile înscrisurile străine, în defavoarea celor autohtone. Cum e cazul și documentului care ne asigură că termenul Bucovina era utilizat încă de la începutul Evului-Mediu pentru partea din nord-vestul Moldovei.  Bucovina, în sensul de pădure de fagi, apare prima dată într-un document emis de domnul Moldovei, Roman I Muşat, la 30 martie 1392, prin care dăruieşte lui Ionaş Viteazul trei sate, aflate pe apa Siretului, “în sus până la Bucovina cea mare, pe unde se arată drumul de la Dobrinăuţi”. În timpul stăpânirii habsburgice, ” În Bucovina s-au petrecut numeroase transformări care au contribuit la schimbarea fizionomiei demografice, economice, politice, etnice şi culturale a provinciei, conferindu-i un statut singular în comparaţie cu regiunile învecinate. În urma acestor transformări, Bucovina a devenit în conştiinţa opiniei publice cultivate o Elveţie a estului Europei, capitala provinciei, Cernăuţi, dobândind titlul deosebit de măgulitor de Mica Vienă”, afirmă istoricul Florin Pintescu, conf. univ. la Universitatea Ștefan cel Mare Suceava. “Bucovina a constituit un strălucit exemplu de colaborare inter-etnic, lansându-se celebra expresie “homo bucovinensis”, prototip al individului tolerant, ce vorbeşte cel puţin două limbi şi care oferă un model de convieţuire paşnic inter-etnic. Conform opiniei lui Emmanuel Turczyski, un cunoscut istoric german expert în problemele Bucovinei, în Bucovina a existat un adevărat “consens ideologic” bazat pe “larg diseminata identificare a bucovinenilor cu trăsăturile regiunii, cu un sistem legal bine stabilit, toleranţă şi progres socio-cultural, unde loialitatea către aceste valori nu însemna neloialitate faţă de propria comunitate etnică sau religioasă”. Unii istorici au comparat colaborarea inter-etnic din Bucovina cu situaţiile din Tirol şi Cipru, „modelul” bucovinean demonstrându-și superioritatea”, mai susţine istoricul Florin Pintescu.

Acest context istoric, politic, cultural, social și etnologic a creat acea parte a României, numită Bucovina,  datorită căreia astăzi, la vremea unei dezolante și alarmante  crize de pierdere a identității ca neam putem să redevenim optimiști, încrezători că mai avem șanse de a ne alinia lumii civilizate. Spun asta cu convingerea că turismul intens în zonă nu va polua locul cu  obiceiuri și apucături balcano-latino-țigănești. Precum cele  din celebrul Pas Tihuța -bucuria televiziunilor la venirea iernii că se înzăpezesc camioanele!-, care sub pretextul  legendei Drakula și etalând un fel de statuie, nici bust nici întreagă, a ui Bram Ștoker girează o cârciumă la șosea.  Dimpotivă, spun cu speranța că acei turiști trecători prin reala Grădină a Raiului Românesc vor învăța, vor încerca să priceapă că migranții bucovineni nu au revenit în vacanțe doar pentru a se făli cu BMW-uri și alte de-astea (în care nu te urci în pantaloni scurți, adidași sau  șlapi, ci elegant. Ca Beckenbauer!)… Ei nu au fost  căpșunari;  sunt constructori, dulgheri, meseriași harnici, care și-au găsit un trai mai bun în Anglia, Germania, Austria. Și au adus cu ei din cele străinătățuri  obiceiuri, modele și stil de viață, case frumoase, nu vile cu turnulețe de îmbuibați, ci case  decente, funcționale, elegante, arătoase. Au adus așezări întregi, sate ca noi, legate cu drumuri bune, asfaltate, că nici cârcotașii nu pot invoca lipsa infrastructurii, ca motivare a lipsei de interes și acțiune.  Flancate de  terase, restaurante, pensiuni atrăgătoare, curate, bine  concepute și întreținute, cu personal serviabil, decent, și mâncăruri bune  pe alese. Localități cu  trotuare  cum nu sunt în Deva, dar nici în Bistrița, sau Dej, pe unde am trecut,  comunități curate,  înverzite de arbuști, flori și arbori, verdeață cât permite locul… Toate lăsând impresia că nu e nevoie de primării, de servicii de salubritate, că te și miri și te freci la ochi să fii sigur că te afli, totuși, în România. În România, dar în partea sa de civilizație cu adevărat occidentală. De aceea, și atunci, în vechime, și azi  este comparată cu Elveția, Austria, cu Lumea Bună. Și, de-o fi să mă țină inspiarația, vă voi mai povesti…

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!
ACTUALITATE
Tragedie în satul Totești. Un bărbat a murit strivit de o conductă de gaz         A murit Costel Alic         Centrul cultural, clădirea IPH și bisericile din Deva – iluminate arhitectural         Cetatea Deva și Centrul Cultural ”Drăgan Muntean”, iluminate în culorile Tricolorului, de ziua Unirii!         Bilanțul Inspectoratului de Poliție al Județului Hunedoara pe anul 2019         Hora Unirii la Biblioteca Județeană         Marius Surgent, președinte ALDE Hunedoara: Legea privind preluarea personalului SMURD de către ISU va fi supusă din nou dezbaterii parlamentare         Acţiune cu efective mărite a poliţiştilor rutieri, în vederea reducerii riscului rutier         Atenție pe ce puneți toporul! Poliția a descins la tăietorii de lemne         Magistrați nemulțumiți. Decizie importantă luată de Adunarea Generală a Judecătorilor din Tribunalul Hunedoara         Primarul Devei, ţinta unei manipulări ordinare de tip ONG         Percheziţii în județul Hunedoara, la suspecți de proxenetism         Povestea tezaurului cărbunarilor, comoara din Sarmizegetusa Regia         Cursa „nebună” a unui tânăr pe bulevardele Devei. Șoferul era drogat și nu avea permis         Lăpugiu de Sus – 580 de ani de la prima atestare documentară         Carne de curcan suspectă de gripă aviară, pe galantare din județ         Cei mai buni dintre cei buni în competiție         Dezbatere publică pe bugetul municipiului Hunedoara         Hoții au făcut praf o biserică din Vulcan. Alte două lăcașuri au fost călcate de spărgători         Accident în Deva. Un taximetrist băut a făcut ravagii pe bulevard