Cronica sentimentală. România la JO. LAURI ȘI SPINI…

Am intrat în… săptămâna olimpică, și e musai să ne oprim cât de cât asupra acestui eveniment sportiv planetar, care va polariza, începând de vineri, un interes covârșitor

Nicolae Stanciu

 

Despre evenimentul repetabil tot la patru ani, un fenomen mondial – inițial exclusiv sportiv și civic, de-o vreme însă un spectacol decăzut în afacere, uneori cu iz infect -, am auzit prima dată la radio. Cum că la Jocurile Olimpice din Finlanda, Helsinki-1952, Iosif Sârbu a cucerit prima medalie olimpică de aur pentru România! La tir, calibru mic, 40 de focuri. Iar faptul că medaliatul era…hunedorean, din Șibot, localitate arondată atunci la regiunea Hunedoara, mi-a umflat bojocii și mai și! Apoi, prezența României la JO începea să prindă consistență prin participare, reprezentare și performanțe. Chiar din 1956, Melbourne, la kaiac-canoe Leon Rotman câștiga două medalii de aur, iar Nicolae Linca la box. Gimnasta Elena Leușteanu (medalie de bronz la sol) se lupta cu sovietica Larsa Latînina și cehoaica Vera Ceaslavska.Trei frumuseți mature, femei împlinite, semânând cu cele din… sculptura deveană, dar necelulitice… Nu cu chinezoaicele despre care spunea Bela Karoly că se aflau la vârsta schimbării dentiției de lapte.

La Roma în 1960 începe cariera și seria recordurilor mondiale ale Iolandei Balaș, cu prima medalie de aur pentru atletismul românesc, 1,85 m, din a treia încercare. Patru ani mai târziu, la Tokio, Mihaela Peneș devine campioană olimpicaă la aruncarea suliței, cu 60,54 metri. Și trăim dezamăgirea ratării, de către Gheorghe Constantin, unui penalty în meciul cu Ungaria-obsesia de o juma de secol a fotbalului nostru. Nu l-a lăsat pe Piu Creiniceanu, plecat de la Minerul Lupeni la CCA, să execute, și-a asumat execuția ca “profesor”, dar s-a ratat calificarea în semifinală…Iar echipa selecționată de Silviu Ploieșteanu era una dintre cele mai valoroase din istoria Naționalei! Cu Datcu și Adamache portari, Ion Nunweiller- căpitan, Ion Ionescu, Sorin Avram, Emil Petru, Pavlovici, Petescu, Ion Pârcălab…

După Mexico City, 1968, cu Viorica Viscopoleanu și Lia Manoliu campioane olimice, ca și Ivan Patzaichin, înainte de Munchen 1972, sportivii hunedoreni au fost răsfățați pe traseul Flăcării Olimpice prin județ, cu sosire la Hunedoara, înnoptare și plecare a doua zi din Deva. Câteva zeci, între care și actualul Lord al atletismului hunedorean, Ștefan Beregszaszy, purtând și rămânând cu torțele nichelate, fabriicate la Krupp, care a trecut de la tunuri la producția de pace, inclusiv torțe…Dar, focul gloanțelor au omorât sportivi în satul olimpic din Munchen! Au fost și trei medalii de aur pentru România: Ivan Patzaichin, kaiac-canoe 1000 metri, Gheorghe Berceanu și Nicolae Martinescu, la lupte greco-romane.

APARE O STEA PE FIRMAMENTUL SORTULUI ROMÂNESC: NADIA COMĂNECI!

După cotitura planetară a gimnasticii, datorată Nadiei Comăneci, cu seria ei de șapte note de 10, premieră absolută!, și trei medalii de aur, în 1976, la Montreal a început strălucirea gimnasticii românești în lume! Care continuă în 1980 la Moscova, cu toată opoțziția brigăzii de arbitre, a șefei acesteia, redegista Helen Berger, pe care Bela Karoly a luat-o pe sus, la nervi, dar Nadia tot nu a putut fi învinsă la bârnă și sol! Tot aur a câștigat din nou și Ivan Patzaichin, iar Emilia Eberle argint la paralele și cu echipa, alături de Dumitrița Turner, Rodica Dunca, Melita Ruhn…

OLIMPIADA ROMÂNIEI…ȘI A EKATERINEI SZABO

România, locul 2 pe Națiuni, la Los Angeles, în 1984! Olimpiadele din 1980 și 1984 au cronicizat virusarea spiritului olimpic de către factorul politic. După atentatele de la Munchen, tot imixtiune politică în treburi de pace olimpică, SUA și acoliții au boicotat JO de la Moscova. În replică, nu au particpat la Los Angeles URSS, RDG, alte membre al lagărului socialist. România, da! Un afront?! Da! Însă în istorie râmâne că în 1984 România a fost a doua Națiune după SUA, la Jocurile Olimpice. Și a fost și Olimpiada marii gimnaste Katy Szabo- aur cu echipa, la sol, sărituri, bârnă, dar la individual compus a fost scoasă câștigătoare Mary Lou Retton, americanca lui… Bela. Și a arbitrelor. Care la individual nu a luat nimic…Au fost cucerite 16 medalii de aur- Doina Melinte, Maricica Puică, Anișoara Cușmir-Stanciu, Ivan Patzaichin, Nicu Vlad, Ion Draica, Simona Păuca…

LA SEUL-TOT POLITICA, BAT-O VINA!

Invizibilă în România, Olimpiada de la Seul (1988) a trecut aproape necunoscută. Destul de redusă numeric, doar 62 de sportivi, echipa olimpică a României a venit totuși pe locul 8, cu 24 de medalii. Din ce mi-a povestit nea Aurel C. Neagu, redactorul șef al ziarului Sportul, de amiciția căruia eram chiar mândru, fie-i țărâna ușoară, politicul a afectat din nou JO, prin participarea redusă, dar nu s-a ajuns la boicot, din fericire. După aventura din Los Angeles, când Nea Aurică era să fie chemat acasă pentru că relatările sale o glorificau prea mult pe Katy Szabo, și o aruncau în umbră pe Nadia, absetă atunci, salvat prin rămânerea în America a subalternului său Vladimir Moraru, Aurel C. Neagu avea să trăiască umilința de a nu ști cum să ascundă ziarele Sportul care ajungeau la hotelul din Seul. Tocmai eram în plină criză a presei; se făcea, chipurile, economie de… păduri, și Sportul apărea în formatul specific tabloid, mic și pricăjit. Dar mi-a povestit și cât de formidabilă a fost Daniela Silivaș, cu trei medalii de aur-paralele, bârnă și sol și una de argint la individual compus… Și de Paula Iovan- aur la 3000 metri. Iar eu i-am povestit despre “eroii” de după…rămânerea lui Bela în SUA, care-și revendicau descoperirea Danielei. Și veneau la redacție, la colegi de-ai mei să le povestească ce și cum; unii scriau ca și când ar fi descoperit America, alții nu… Cert este că Daniela avea cam șase ani când o elevă a Liceului Pedagogic Deva, practicantă, a remarcat…flexibilitaea fetiței și într-o zi a luat-o de mânuță și a dus-o la sala de sport, unde, de la prima întâlnire, Bela a pus-o să pășească pe o bârnă joasă, la nivelul solului…Că de-aici au lucrat cu ea alții e firesc, era în caietul lor de sarcini! Dar nu o descoperiseră niciunul dintre cei ce pretindeau reportaje eroice…

Continuarea în ediţia de marţi, 2 august, cu: „Gina Gogean, „deveanca”, şi Lavinia Miloşovici…”,  „Andreea şi nurofenul”, „Începe declinul…”

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 + doisprezece =

ACTUALITATE
Nicolae Gherghin, colecționarul de timp         3.000 de sancţiuni au fost aplicate de Poliţia Locală Deva         Peste 30 de proiecte de hotărâre sunt supuse dezbaterii şi aprobării Consiliului Local Deva         Schi-alpinismul, recunoscut drept sport olimpic. Selecţia pentru lotul naţional, la finele lui ianuarie         Până acum, 820 de concurenţi vor alerga la înălţime. Pe 17 iunie, la Retezat SkyRace Intersport!         Tragedie pe un bulevard din Hunedoara. Un tânăr a fost implicat într-un accident mortal         Gealaţii lui Arion către secretarul general PNL Hunedoara: „Îţi sparg faţa şi maşina”         Mesajul lui Traian Berbeceanu către ministrul Justiției         Călători străini prin judeţul Hunedoara: „O mică Elveţie!”         Când va fi dată sentința în dosarul de proxenetism al lui Daniel Pleșcan         Peste 100 de jandarmi vor asigura ordinea în stațiunile Hunedoarei         Hoț arestat după ce a atacat paznicii unui transport de cărbune din Valea Jiului         AU DEPUS JURĂMÂNTUL. Poliția Hunedoara se întărește cu 60 de agenți         PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță         Ce șanse mai au proiectele de restaurare din Hunedoara depuse la ADR VEST         DOSARELE „PETRU GROZA”. Răfuielile din presa hunedoreană a anilor interbelici         ÎNGRIJORĂTOR: Numărul diabeticilor nou depistaţi a crescut cu o treime în ultimii patru ani         Bibliotecarul Avram Iancu vrea să străbată înot cei 2.860 de kilometri ai Dunării