Însemnul puterii regale maghiare a fost ţinut trei ani la Deva. Cum a confiscat Transilvania coroana regelui Ungariei

La începutul secolului al XIV-lea, cărturarul austriac Ottokar von Steier aducea numele Devei în atenţia întregii lumi apusene, relatând un fapt nemaiauzit, în „Cronica rimată austriacă” („Oesterreichische Reimchronik”). În anul 1307, curajosul voievod al Transilvaniei, Ladislau Kán (1294-1315), îl arestase pe proaspătul autoproclamat rege al Ungariei şi îi confiscase „Coroana Sfântului Ştefan”, împreună cu celelalte însemne ale puterii regale ungare, închizându-le în cetatea de la Deva, pentru o perioadă de trei ani

 

Coroana Sfantului Stefan, Globul Crucii, sceptrul si spada cruciata erau insemnele supreme ale puterii Ungarie. Intre anii 1307-1310, aceste relicve importante au fost ascunse sub paza, in Cetatea Deva

Coroana Sfantului Stefan, Globul Crucii, sceptrul si spada cruciata erau insemnele supreme ale puterii Ungarie. Intre anii 1307-1310, aceste relicve importante au fost ascunse sub paza, in Cetatea Deva

Cum se ajunsese la această situaţie de excepţie, despre care a luat la cunoştinţă, cu îngrijorare, însuşi Papa de la Roma? Ce rol a jucat Deva în acele evenimente unice în toată istoria Ungariei medievale? La aceste întrebări vom încerca să răspundem în cele ce urmează şi să prezentăm publicului un episod mai puţin cunoscut din istoria hunedoreană.

Un moment propice

La 1301, zorii unui nou veac se arătau. Şi odată cu această cumpănă, nori negri prinseseră în mreaja lor întunecată viitorul casei regale ungare. Ultimul rege Arpadian, din prima şi singura dinastie de origine maghiară, Andrei al III-lea, copleşit de boli şi neputinţă, se stingea în anul 1301. După moartea acestuia, a izbucnit un război intern pentru Coroana Ungariei, care a adus regatul în pragul destrămării. Puterea politică se fărâmiţase, ajungând în mâinile câtorva magnaţi, iar aceştia încercau să-şi impună autoritatea în chip suveran asupra teritoriilor pe care le dominau.
În epocă, Transilvania începea să aibă reputaţia unei ţări distincte, cunoscută deja sub numele „Regnum Transilvanum”, aflată, totuşi, mai mult sau mai puţin formal, în subsidiaritatea regilor Ungariei. Dar, sfârşitul domniei Arpadienilor şi criza de autoritate prin care trecea regatul ungar, au reprezentat acea ocazie multaşteptată pentru afirmarea politicii autonome a voievodului transilvănean, ce urma să-şi întemeieze reşedinţa la Deva.

Cine a fost voivodul de la Deva reclamat la Papă

Înconjurat de o aură de mister templier, voievodul Ladislau Kán venise la putere, în anul 1294, în împrejurările conflictului dintre regele Andrei al III-lea şi voievodul Roland Borşa. Un străbunic al său, banul Jula Kán, deţinuse odinioară demnitatea voievodală. Era una dintre puţinele legături ale cavalerului Ladislau cu cercurile de putere din jurul curţii regale. Aparent, nu avea vreo justificare pentru învestirea sa în fruntea Transilvaniei. Însă, înainte de toate, Ladislau Kán era un marcant exponent al nobilimii ardelene, a cărei congregaţie a reuşit, în final, să-l impună regelui.
După moartea lui Andrei al III-lea (1301), acest nou voievod şi-a consolidat puterea absolută, atât în Transilvania, cât şi asupra unei părţi a Banatului, preluând în visteria ardeleană şi veniturile regale colectate de aici.
Acţiunile întreprinse, în perioada 1301-1310, au conferit voievodatului transilvănean o independenţă deosebită, iar Ladislau Kán a devenit cel mai puternic „dinast” al Ungariei. Încă din anul 1299, el îşi instalase rezedinţa în inexpugnabila Cetate regală Deva, ceea ce-i oferea o fermă poziţie strategică pe harta regatului ungar. Despre acesta se vestise până la Roma, mai ales atunci când a eliberat zona Hunedoarei şi Haţegului de sub înrobitorul control fiscal al Episcopiei de Alba-Iulia. De altfel, chiar episcopul albaiulian Petru Monoszló îl şi reclamase pe voievodul Kán, pentru acest lucru, la Papa Bonifaciu al VIII-lea, pontiful roman pe care Dante îl etichetase ca exponent al Infernului.
Domnind din cetatea Devei, Ladislau Kán şi-a exercitat nemijlocit puterea prin asumarea unor prerogative regale. Vreme de un deceniu (1301-1310), el s-a manifestat ca un principe suveran al Transilvaniei. A încadrat întregul aparat administrativ cu reprezentanţi ai elitei ardelene. Astfel, numeşte în funcţiile de comite al Hunedoarei (echivalentul prefectului, din zilele noastre) şi castelan al cetăţii Deva, pe unul dintre loialii săi, un anume „Paul, fiul lui Ladislau”.

Voivod şi peste Papa Clement al V-lea

Perpetuând tiparele regilor occidentali, voievodul Kán îşi organizase o veritabilă curte crăiască, la Deva. Izvoarele scrise mărturisesc despre existenţa unei cancelarii, formată din: judele curţii („iudex curiae”), în persoana comitelui Ioan, un stolnic („dapiferum”), în persoana magistrului Petru, un protonotar şi notari. Potrivit ultimelor cercetări, curtea voievodală de la Deva era una destul de animată. În acest sens, mărturia parohului Mauriciu de Cricău este destul de elocventă. El vizitează „Curia” din Deva, în luna noiembrie 1308, spunându-ne că, la întâlnirea sa cu voievodul Ladislau Kán, au asistat mai marii de la curte: castelanul Devei – Paul, fiul lui Ladislau, nobilul Ioan Rufus, comitele Andrei, Bas – fiul lui Bălos, Ioan de Lomb şi mulţi alţii. Începând cu anul 1303, de organizarea cancelariei devene a voievodului răspundea Arhidiaconul Ioan de Târnava, numit în rangul de „protonotarius”, unul dintre cei mai vechi funcţionari hunedoreni atestaţi documentar. Din anul 1306, oficiul de notar l-a îndeplinit un anume Petru de Deva. De asemenea, la judecăţi, voievodul era asistat de juzii hunedoreni Grigore de Geoagiu şi Ştefan de Sâncrai („Sancto Rege”).
Mai mult, Ladislau Kán nu s-a ferit să înfrunte voinţa Papei Clement al V-lea, luându-şi libertatea de a-i numi el pe întâistătătorii bisericii ardelene. În anul 1307, l-a instituit pe fiul său minor în calitatea de episcop de Alba-Iulia, ceea ce i-a permis preluarea controlului asupra averii episcopiei transilvănene.
În plan extern, încă din 1301, a stabilit relaţii de alianţă cu liderii politici ai sârbilor, bulgarilor, rutenilor şi românilor extracarpatici.

[wzslider autoplay=”true” info=”true”]

Pe când Transilvania arbitra bătălia pentru coroana Ungariei

Autoritatea voievodului Ladislau Kán ajunsese atât de mare, încât, pe fondul acerbelor lupte pentru tronul ungar, acesta a devenit arbitrul care a pilotat competiţia pentru „Coroana Sfântului Ştefan”. Principalii pretendenţi erau: regele ceh Venceslas al II-lea Premysl, ducele german Otto Wittelsbach de Bavaria şi prinţul Carol Robert de Anjou, nepot al unuia dintre liderii Cavalerilor Templieri. Dintre aceştia, ultimul avea susţinerea Papei de la Roma. Însă, dovedind un spirit independent, Ladislau Kán a susţinut, iniţial, candidatura lui Venceslas, care a fost asasinat, în 1305, de adversarii politici. Dispariţia regelui ceh de pe scena politică a avut drept consecinţă angajarea în lupta pentru tronul Ungariei a ducelui bavarez Otto, sosit la Buda în fruntea unei importante armate de cavaleri. Susţinut de nobilimea maghiară şi de coloniştii saşi, acest Otto Wittelsbach s-a proclamat rege al Ungariei, în ziua de „Sf. Nicolae” a anului 1305, fiind încoronat cu „Coroana Sfântului Ştefan” şi celelalte însemne sacre ale regalităţii (Bula cruciată, sceptrul şi spada).

Politică între bici şi zăhărel

Noua conjunctură nu a convenit voievodului Transilvaniei, Ladislau Kán. În aparenţă, el i s-a arătat favorabil autoproclamatului rege Otto, dar, din câte vom observa, atitudinea sa nu era decât o abilă tactică de a-l ademeni în capcană pe suveranul ilegitim. La scurtă vreme, cetatea Buda a devenit un loc nesigur pentru Otto Wittelsbach. Profitând de împrejurări, voievodul ardelean îi oferă acestuia protecţie în Transilvania. În plus, pentru a-i câştiga încrederea, îi promite susţinere militară şi pe fiica sa de soţie.
Deoarece nu agrea persoana lui Otto, între timp, Papa l-a trimis în Ungaria pe omul său de încredere, Cardinalul Gentile de San Martino ai Monti, pentru a arbitra din umbră evenimentele. Având în faţă perspectiva excomunicării, dar şi la sugestia Habsburgilor, Ladislau Kán a reuşit, printr-o lovitură de maestru, să rezolve impasul politic în favoarea sa. Aşa cum relatează „Cronica rimată austriacă”, în anul 1307, voievodul l-a arestat pe Otto Wittelsbach, transformându-l în prizonierul său. Ulterior, celebrul prizonier era trimis în robie, la un enigmatic „duce român”, de „peste păduri”, care domnea probabil în Maramureş, unde a fost ţinut vreme de un an.

Coroana confiscată deschide Cutia Pandorei

Totodată, i-a confiscat acestuia „Coroana Sfântului Ştefan” şi celelalte însemne regale, pe care le-a închis, spre păstrare, în tainiţele sale din Cetatea Deva. De-abia acum, „cutia Pandorei” fusese deschisă: reprezentantul Papei – Cardinalul Gentile a impus electorilor ungari să-l aleagă rege pe Carol Robert de Anjou. Însă, lipsea „Coroana Sfântului Ştefan” şi celelalte însemne, sechestrate de Ladislau Kán la Deva. Or, fără aceste obiecte simbolice, candidatul angevin nu se putea încorona şi însăşi autoritatea noului rege era ştirbită, în văzul tuturor. Emisarul Papei l-a somat pe voievodul ardelean să predea tezaurul cu semnele puterii regale, dar acesta a decis să păstreze odoarele, ceea ce demonstra atitudinea sa de rezistenţă, în conflictul pentru tron. Este posibil ca el să fi avut în intenţie să-şi adjudece pentru sine tronul Ungariei.

Alianţe cu sârbii

Pentru a-şi consolida poziţiile împotriva lui Carol Robert de Anjou, voievodul Kán a căutat o altă alianţă redutabilă, aceea cu Regatul Serbiei. Garanţia oferită era căsătoria fiicei voievodului din Deva cu principele moştenitor al coroanei sârbe, Ştefan Milutin, de credinţă ortodoxă. În planul Creştinătăţii europene, alianţa transilvano-sârbă, pecetluită de Ladislau Kán căpăta o relevanţă aparte, în proiectata, dar neizbutita, declanşare a cruciadei pentru refacerea Imperiului Latin în Ţara Sfântă.

Excomunicarea

Chiar dacă, pe ordinea de zi, se afla şi distrugerea „Ordinului Cavalerilor Templieri”, Papa Clement al V-lea l-a somat pe Ladislau Kán să anuleze căsătoria fiicei sale cu principele „schismatic” şi să predea, din Cetatea Devei, „Coroana Sfântului Ştefan” lui Carol Robert de Anjou. Deoarece nu s-a supus voinţei Papei, „ilustrul principe Kán” a fost excomunicat, laolaltă cu loialii săi demnitari de la Deva. În acelaşi timp, Cardinalul Gentile i-a dat voievodului un ultimatum, ameninţându-l că-l va declara public eretic, dacă nu restituie Sfânta Coroană, până în luna februarie 1310.
Expus la asemene presiuni, dar şi aflat sub spectrul declanşării unei cruciade distrugătoare împotriva Transilvaniei, în august 1310, voievodul i-a cedat regelui Carol Robert coroana Ungariei. Deşi puterea regală ungară aparţinea, de pe acum, unui Angevin de origine franceză, noul rege nu a îndrăznit nicio acţiune armată împotriva lui Ladislau Kán, până la încetarea din viaţă a marelui voievod, petrecută în primăvara anului 1315. Abia, în anul 1321, Carol Robert de Anjou a reuşit să cucerească temuta Cetate Deva, împunându-şi, în cele din urmă, autoritatea asupra elitei rebele hunedorene.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cinci + 20 =

ACTUALITATE
Sarmizegetusa Regia va fi închisă publicului timp de o lună         Șoferul implicat într-un accident grav la ieșirea din Deva a murit         La Costești. Țurcana – Regina Munților – 2017 (FOTO + VIDEO)         Eveniment cultural. Un dar oferit celor mici         Cartierul ridicat în comunism pe muntele de fier primește o nouă șansă         Portofel pierdut, restituit păbugaşului de poliţiştii locali         Accident rutier grav pe Calea Zarandului         Accident rutier în Cristur, pe șoseaua Hunedoara – Deva         Consiliul Județean pregătește banii pentru refacerea șoselei spre Sarmizegetusa Regia         Soarta tristă a așezării romane de la Micia, locul istoric care ar fi putut aduce turiști         Un polițist din Hunedoara a prins un tâlhar, după ce l-a alergat pe străzi         ADVERTORIAL. Educația financiară este vitală pentru un antreprenor         BIROCRAŢIA SUFOCĂ ROMÂNIA. Două miliarde de euro de la UE n-au mai ajuns la drumurile patriei         INSTITUŢIA PREFECTULUI. Lista despăgubirilor a fost aprobată de Guvern         O tânără a fost jefuită în Hunedoara         Accident în Hunedoara, produs de un bărbat de 71 de ani         PROIECT PILOT. Tablete pentru elevi şi laptopuri pentru dascăli, moca, de la stat         Pagube de peste jumătate de milion de lei în judeţul Hunedoara         Aproape 200 de cadre didactice, cercetători, academicieni și scriitori au dat publicității apelul ”Dreptul la Educație”         Ministrul Turismului la Geoagiu Băi. Mircea Titus Dobre: „Ce a fost până acum a fost o pancartă”