Cruciada iobagilor lui Horea – cele mai ciudate episoade din zilele Răscoalei din 1784

Revoltele iobagilor conduşi de Horea, în zilele celei mai cumplite răscoale ţărăneşti din secolele trecute, au avut şi un carcater religios, susţin unii istorici.

O serie de mărturii arată modul în care sute de maghiari au fost botezaţi forţat pentru a-şi salva viaţa, despre căsătoriile femeilor feudalilor cu iobagi şi despre cel mai puternic simbol care i-a mobilizat pe răsculaţi: crucea. Crucea a devenit simbolul prin care iobagii au fost atraşi să îşi unească forţele împotriva feudalilor. În ziua de 28 octombrie 1784, în târgul care avea loc în Brad, Crişan, unul dinter viitorii lideri ai răsculaţilor, îi ademenea pe oameni să se revolte, arătându-le o cruce de aur pe care Horea ar fi primit-o de la împăratul însuşi drept scrisoare de încredinţare. În duminca următoare, câteva sute de oameni s-au adunat în curtea bisericii din Mesteacăn, pentru a-i asculta pe conducătorii răscoalei. „După ce preotul din Mesteacăn sluji liturghia, Crişan comunică mulţimii că Horea are poruncă de la împăratul să conducă pe români la Alba Iulia să primească toţi arme. Unul din mulţime exclamă: „Da bine, de unde ne spui asta, ce semn ai ca să credem că astea sunt poruncile Înălţatului împărat, să le creadă toată ţara”. Atunci unul din ei scoase de sub haină o cruce tare aurită şi zise: „Credeţi în asta?” La care toată mulţimea exclamă: Credem. Dacă credeţi, veniţi şi urmaţi-mă”, scrie David Prodan, în volumul „Răscoala lui Horea”. Liderii răsculaţilor purtau pe piept, sub haine câte o cruce de aur, pe care o arătau mulţimii adunate.

reportaj 1 (5)Revolta împotriva bisericilor
De furia răsculaţilor nu au scăpat preoţii de alte confesiuni. Unii au sfârşit în chinuri, în timp ce bisericile le-au fost profanate. „În 4 noiembrie 1784, un grup de ţărani năvăli în Baia de Criş. Atacară reşedinţa călugărilor franciscani bulgari. Călugării fugiră spre Ungaria, rămaseră numai doi pe care ţăranii îi bătură grav. Prădară şi aici totul, chiliile călugărilor, lăcaşurile sfinte, deschiseră mormintele sau criptele şi risipiră osemintele. Deschiseră mormântul pregătit cu un an înainte al fostului comite suprem Ladislau Mariaffi. Imaginii Sfintei Fecioare i-au scos ochii, i-au tăiat nasul strigînd: Fericita Fecioară, patroana ungurilor, acum să-şi ajute pe ungurii ei. Adunând grămadă crucificşii, chipurile sfinţilor le-au tăiat, le-au spart. Ostiile sfinţite, azvîrlite la pământ, le-au călcat în picioare. La calvini, spurcînd potirul sfânt strigară: asta e cuminecătura ungurilor!”, afirma David Prodan, citând mărturiile vremii. Biserica reformată din Hălmagiu a fost prădată, iar criptele ei au fost răscolite. Lucrurile preţioase din biserici au fost furate, iar preoţii şi călugării bătuţi, scrie autorul volumului „Răscoala lui Horea”.

reportaj 1 (3)Măritate cu forţa
O serie de mărturii citate de istoric vorbesc despre botezurile forţate în ortodoxie, făcute maghiarilor şi de căsătoriile cu iobagi, la care erau obligate unele dintre femeile din familiile de nobili, pentru a-şi salva viaţa. „Pe văduva lui Mihail Gal, judele nobililor ucis la Curechiu, o botezară în legea românească şi o măritară cu un iobag român”, scria David Prodan. Trei preoţi din Ţebea şi un preot din Rişca au botezat toţi maghiarii din cele două sate, care voiau să îşi salveze viaţa de furia răsculaţilor.

Două tinere crescute la curtea nobilului Anton Gentsi din satul Lunca au fost măritate cu forţa, una cu un soldat, iar cealaltă cu un iobag. „Pot scrie ca noutate despre femei că tâlharii au vrut să le prefacă în românce, să le împreune cu ţigani, să le dea în căsătorie fiilor lor, ba şi să le ardă. Dar de toate acestea Puterea cerească le-a păzit. E drept că în Crişcior pe fiica lui Mihail Pakot, în Baia de Criş pe soţia judelui nobililor, Mihail Gal, le-au măritat cu doi feciori români sub aspru jurămînt, dar şi acestea au scăpat. Pe soţia lui Ladislau Csiszar au lăsat-o goală de tot, aşa cum naşte pe om obişnuit mama sa. Pe bietele femei apoi le-au pus să umble la biserica românească, să postească. Ba şi patroana mea când putea primi cu torsul puţină mămăligă sau moare de varză de la iobagii săi, şi atunci trebuia să-şi facă cruce”, este relatarea lui Ştefan Vintzi, publicată în volumul „Răscoala lui Horea”, de David Prodan.

reportaj 1 (1)Revoltele din toamna anului 1784 au fost cumplite, la fel şi reprimarea lor. Cea mai cruntă soartă au avut-o capii răscoalei, Horea şi Cloşca, care au sfârşit traşi pe roată, în timp ce Crişan a fost găsit spânzurat cu nojiţele de la opinici, în închisoare. Alţi zeci de răsculaţi au fost condamnaţi la moarte prin tăierea capului care era apoi înfipt în ţeapă şi tragerea trupului pe roată. Sute de moţi au fost strămutaţi în Banat şi Bucovina, mai scrie istoricul.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unu × 3 =

ACTUALITATE
DACFEST. „Sub semnul lupului” pentru a opta oară         DEZVOLTARE URBANĂ. Deva a primit bani europeni la mica înţelegere         JOCURI DE CULISE LA DEVA. Ovidiu Moş (PSD) a „premiat” consilierii PSRo care l-au făcut primar         Persoană rătăcită Pasul Vâlcan         Șeful Poliției Hunedoara despre cazul polițistului ucis în gara suceveană         Traian Berbeceanu, despre cazul șocant al polițistului ucis în gara suceveană         Accident pe Calea Zarandului         Adolescentă înșelată pe stradă         Prins la furat de cărbune         Căutări în noapte. O tânără s-a rătăcit în Masivul Retezat         Parada portului popular. Centrul vechi al Hunedoarei a fost animat de pădureni         Restricții pe drumurile Hunedoarei         Avertizare meteorologică         Statuia Regelui Ferdinand I, de la Orăștie         Accident rutier la ieșirea din Petroșani         Motociclist rănit într-un accident         Un tânăr s-a prăbușit cu parapanta la poalele Retezatului         Calendar rural. Zile de muncă și zile de sărbătoare         Soarta Cimitirului celor uitați de pe șantierul autostrăzii Lugoj – Deva         Ziua Porților Deschise la Castelul Corvinilor