Transilvania, zona de impact (I)

Transylvania_mapNu, nu va fi o analiză electorală. Nu va fi nici o împăunare ardelenească – în definitiv, nu aș avea de ce, mi-aș fi dorit ca Transilvania să dea, de exemplu, un poet de anvergura lui Eminescu, un muzician precum George Enescu sau un dirijor precum Sergiu Celibidache, un sculptor precum Brâncuși sau un jazzman ca Johnny Răducanu.

Reflecțiile sunt (totuși) prilejuite de relativul decupaj electoral, nu net dar suficient de vizibil, dacă nu pentru a trage concluzii atunci măcar pentru a înțelege mai bine un anume determinism istoric.

S-a făcut des trimitere la Samuel Huntington, cel care prin a sa carte, Ciocnirea civilizațiilor (apărută în 1996 – minime referințe critice aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocnirea_civiliza%C8%9Biilor ), a făcut să curgă multă cerneală, pro și contra – ba că e genială, ba că e superficială, cu toate nuanțele intermediare. Foarte pe scurt și schematic, Huntington consideră civilizațiile caracterizate în special de o religie comună și secvențial de o filosofie comună, care imprimă anumite caracteristici recognoscibile ce permit trasarea unor limite geografice suficient de precise. Cu strictă referire la Europa, el trasează una dintre frontierele dintre civilizația estic-ortodoxă și vestic catolic-reformată pe arcul carpatic. Evident că nu discutăm aici, demagogic și subversiv, despre cine este mai deștept. Nu așa se pune problema. Nu se poate nega însă faptul că analiza situației Transilvaniei oferă suficiente argumente pentru a plasa provincia românească mult-râvnită și disputată la granița dintre moduri de gândire diferite, determinate de tipologii de evoluție istorică diferite. Cum un text într-un colț de pagină electronică nu este o comunicare științifică, mă voi rezuma la aspecte ușor de constatat fără vreo pregătire academică, ci doar cu puțină instrucție și bună-credință. Iată, spre exemplu, ce spunea ziaristul bucureștean Filip Brunea-Fox: „Reformatorii noştri puteau găsi îndeosebi în administraţia de peste Carpaţi lucruri foarte bune pe care le-ar fi putut adopta întocmai sau cu modificări, în avantajul tuturor. Se ştie doar că monarhia habsburgică, dacă a avut ceva bun, a fost administraţia… Vechiul regat nu a avut administraţie, pe când Ardealul a avut. Urmarea e că pentru unele din aceste provincii unificarea va însemna un regres”. Am citat, pentru că respect rigoarea academică și nu vreau să existe nici o urmă de suspiciune, din ziarul Adevărul, numărul apărut pe 7 noiembrie 1922 (deci la doar 4 ani după Marea Unire). Iată deci o afirmație făcută de un jurnalist interbelic bucureștean, care nu avea nici un interes să poleiască realitatea ardelenească în detrimentul celei a vechiului Regat, România. Efectele s-au văzut cu ocazia aplicării Legii 18, a fondului funciar, imediat după 1989.

Despre civilizații în general puteți citi și  volumul (laborios dar foarte speculativ – zic eu de această dată – Studiu asupra istoriei, de Arnold Toynbee, dar și lucrarea autohtonă, mult mai recentă, Civilizații și tipare istorice a lui Neagu Djuvara). Volumul din 2013 al universitarului clujean Sorin Mitu, Transilvania mea, definește o tipologie civilizațională transilvană complexă, care confirmă situarea în zona de impact (formularea îmi aparține) a provinciei, fie că suntem de acord fie că nu cu Samuel Huntington. Și asta pentru că în Transilvania există ceea ce nu întâlnim nici la vest, dar nici la est de ea. Voi detalia în următorul text.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

doi × 2 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Prins la furat de cablu, pe calea ferată         Gara Brad, la doi ani de la începerea lucrărilor de reabilitare         Scrisoarea deschisă a primarului Marcel Goia: „Autoritățile Publice Locale, bătaia de joc a Statului Român”         Traseu turistic refăcut de salvamontiști în Retezat         Rezultatele Bursei locurilor de muncă pentru absolvenţi – 19 octombrie 2018         „Trofeul Cetăţii” – turneu internaţional de şah la Centrul Cultural ”Drăgan Muntean”         Proteste la ArcelorMittal Hunedoara         La Salonul Hunedorean al Cărții, Editura Școala Ardeleană a fost la înălțime         Comunicat de presă (P): Senatoarea PNL, Carmen Hărău: Educația și cercetarea sunt scoase din agenda curentă a PSD         Imagini aeriene de pe Lotul trei al Autostrăzii Lugoj – Deva. Când va fi inaugurat         CE RĂMÂNE DUPĂ RAPORTĂRILE MĂREŢE. Incompetenţa şi angajările „pe pile” falimentează turismul hunedorean         Orchestra Metropolitană București concertează la Castelul COrvinilor         18 octombrie 1409 – ziua istorică a Huniazilor         Deva – un oraș ecologic și durabil         Scandal în jurul unui bal al bobocilor. Un preot s-a revoltat pentru tema aleasă: Demoni vă doriţi, demoni veţi avea în şcoli în loc de elevi”         Cetatea Blidaru, locul de vis din patrimoniul UNESCO, ignorat de autorități         Vârstnic jefuit în scara blocului         Lansare de carte         Zilele icoanei încep la Deva         Transporturi agabaritice pe ruta Nădlac – Hunedoara