Transilvania, zona de impact (I)

Transylvania_mapNu, nu va fi o analiză electorală. Nu va fi nici o împăunare ardelenească – în definitiv, nu aș avea de ce, mi-aș fi dorit ca Transilvania să dea, de exemplu, un poet de anvergura lui Eminescu, un muzician precum George Enescu sau un dirijor precum Sergiu Celibidache, un sculptor precum Brâncuși sau un jazzman ca Johnny Răducanu.

Reflecțiile sunt (totuși) prilejuite de relativul decupaj electoral, nu net dar suficient de vizibil, dacă nu pentru a trage concluzii atunci măcar pentru a înțelege mai bine un anume determinism istoric.

S-a făcut des trimitere la Samuel Huntington, cel care prin a sa carte, Ciocnirea civilizațiilor (apărută în 1996 – minime referințe critice aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocnirea_civiliza%C8%9Biilor ), a făcut să curgă multă cerneală, pro și contra – ba că e genială, ba că e superficială, cu toate nuanțele intermediare. Foarte pe scurt și schematic, Huntington consideră civilizațiile caracterizate în special de o religie comună și secvențial de o filosofie comună, care imprimă anumite caracteristici recognoscibile ce permit trasarea unor limite geografice suficient de precise. Cu strictă referire la Europa, el trasează una dintre frontierele dintre civilizația estic-ortodoxă și vestic catolic-reformată pe arcul carpatic. Evident că nu discutăm aici, demagogic și subversiv, despre cine este mai deștept. Nu așa se pune problema. Nu se poate nega însă faptul că analiza situației Transilvaniei oferă suficiente argumente pentru a plasa provincia românească mult-râvnită și disputată la granița dintre moduri de gândire diferite, determinate de tipologii de evoluție istorică diferite. Cum un text într-un colț de pagină electronică nu este o comunicare științifică, mă voi rezuma la aspecte ușor de constatat fără vreo pregătire academică, ci doar cu puțină instrucție și bună-credință. Iată, spre exemplu, ce spunea ziaristul bucureștean Filip Brunea-Fox: „Reformatorii noştri puteau găsi îndeosebi în administraţia de peste Carpaţi lucruri foarte bune pe care le-ar fi putut adopta întocmai sau cu modificări, în avantajul tuturor. Se ştie doar că monarhia habsburgică, dacă a avut ceva bun, a fost administraţia… Vechiul regat nu a avut administraţie, pe când Ardealul a avut. Urmarea e că pentru unele din aceste provincii unificarea va însemna un regres”. Am citat, pentru că respect rigoarea academică și nu vreau să existe nici o urmă de suspiciune, din ziarul Adevărul, numărul apărut pe 7 noiembrie 1922 (deci la doar 4 ani după Marea Unire). Iată deci o afirmație făcută de un jurnalist interbelic bucureștean, care nu avea nici un interes să poleiască realitatea ardelenească în detrimentul celei a vechiului Regat, România. Efectele s-au văzut cu ocazia aplicării Legii 18, a fondului funciar, imediat după 1989.

Despre civilizații în general puteți citi și  volumul (laborios dar foarte speculativ – zic eu de această dată – Studiu asupra istoriei, de Arnold Toynbee, dar și lucrarea autohtonă, mult mai recentă, Civilizații și tipare istorice a lui Neagu Djuvara). Volumul din 2013 al universitarului clujean Sorin Mitu, Transilvania mea, definește o tipologie civilizațională transilvană complexă, care confirmă situarea în zona de impact (formularea îmi aparține) a provinciei, fie că suntem de acord fie că nu cu Samuel Huntington. Și asta pentru că în Transilvania există ceea ce nu întâlnim nici la vest, dar nici la est de ea. Voi detalia în următorul text.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 × 5 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Foștii șefi ai Minei Petrila ar vrea să reaudieze martorii din dosarul tragediei din 2012         Polițiștii caută două hoațe de tablouri         O nouă amendă pentru neridicarea gunoiului în Deva         Un preot hunedorean s-a implicat în achiziționarea unei case pentru o familie nevoiașă         Spitalul din Deva a scos la licitație serviciul de pază a unității medicale         Telecabina Devei rămâne oprită chiar și după reparațiile de la începutul lunii         Comunicat de presă: Mărțișor PNL pentru copiii României: alocații mai mari!         TREI BAZINE ÎNCHISE TEMPORAR. Aqualand Deva anunță lucrări de igienizare         Două femei au fost lovite de un camion         Pe 3 martie, la Deva, o comedie la care râzi cu lacrimi         TRADIŢIA MERGE ŞNUR. Asta înseamnă „pentru toate gusturile”: Mărţişoare comestibile la Deva         Sentință definitivă pentru violatorul din Hunedoara         Jaf într-un tren care circula pe ruta Deva – Simeria         Copil lovit de mașină în timp ce traversa strada pe trecerea de pietoni         Schitul Sfântul Nectarie. Povestea celei mai noi mănăstiri din Hunedoara         Negoiu, satul de poveste din Ținutul Pădurenilor, cu două șosele care duc la granița județului         Baloo, celebrat la 19 ani         Ministrul Tineretului și Sportului și-a vizitat ”zestrea” din județul Hunedoara         Lansarea implementării proiectului: “Creșterea eficienței energetice a blocului 13A – Strada Mihai Eminescu din municipiul Deva”, cod SMIS 117065         Primăria Deva premiază performanţa