Sarmizegetusa ascunsă, scoasă la iveală cu tehnologie performantă

Sarmizegetusa Regia va fi scanată aerian, cu tehnologie performantă, capabilă să identifice principalele obiective arheologice aflate sub pământ, a informat Sorin Vasilescu, vicepreședintele Consiliului Județean Hunedoara, instituție în administrarea căreia se află monumentul UNESCO. Demersul are ca scop pregătirea terenului pentru viitoarele cercetări arheologice și pentru cele de conservare a sitului. Valoarea aproximativă a investiţiilor necesare pentru conservarea şi protejarea cetăţii dacice Sarmizegetetusa Regia este de aproximativ 60 de milioane de euro, declara, recent, Sorin Vasilescu.

Evaluarea costurilor necesare a fost făcută de specialişti, a precizat acesta, iar pentru realizarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de investiţii (DALI), în care se vor prevedea toate investiţiile necesare pentru monumentul istoric, Consiliul Judeţean Hunedoara a încheiat un contract de cooperare şi colaborare cu Institutul Naţional al Patrimoniului. „Va dura cel puţin cinci ani până când vom reuşi să punem în practică toate investiţiile necesare”, a completat reprezentantul CJ Hunedoara.

Scanarea Laser

O scanare a Sarmizegetusei Regia cu dispozitive performante a fost realizată în 2012, de o echipă de specialişti angajată de Discovery Chanel care filma un documentar. Scanarea, efectuată din avion prin sistemul LIDAR, a oferit imagini care ajutau la găsirea oricăror construcţii îngropate în pământ şi a diverselor tipuri de săpături. Light Detection and Ranging (LIDAR) este o tehnică activă de teledetecţie cu ajutorul căreiase pot obţine date de o acurateţe ridicată despre topografia terenului, vegetaţie ori diverse structuri şi construcţii. Tehnologia foloseşte trei sisteme de bază – scanarea laser care măsoară distanţele cu precizie, plus sistemul de poziţionare global (GPS) şi Inertial Measurement Unit (IMU) pentru înregistrarea orientării. Cu ajutorul scanării laser, sunt înregistrate diferenţele de timp dintre impulsurile laser trimise din avionul ce efectuează zborul şi cele reflectate de suprafaţa topografică.

În timp ce, potrivit arheologilor, mai puțin de cinci la sută din teritoriul fostului oraș antic a fost cercetat sistematic, începând din anii 1990, Sarmizegetusa Regia a fost tema a numeroase controverse și ipoteze privind cercetările secrete.

Mituri controversate

Vasile Dragomir, un fost general de divizie al Armatei Române a fost autorul celor mai multe astfel de articole, în care susținea că pe baza acestor cercetări s-a stabilit că aşezarea din Munţii Orăştiei se suprapune unui oraş subteran care s-ar întinde pe 200 de kilometri pătraţi şi ar cuprinde şi celelalte aşezări antice din Munţii Orăştiei. Informaţiile, contestate de majoritatea istoricilor, au fost lansate într-o serie de articole publicate la începutul anilor 1990. Potrivit fostului general, descoperirea ar fi fost făcută de armata română care căuta locuri pentru a construi unităţi militare. O altă teorie controversată, publicată în anii 1990 despre Sarmizegetusa Regia, susținea că echipe de cercetători ruşi au scanat, cu dispozitive performante şi cu ajutorul sateliţilor, teritoriul oraşului antic.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

14 + doi =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Spitalul județean de urgență amenajează o secție pentru RMN         Bărbat tâlhărit după ce a fost ademenit cu o noapte de sex         COSTEL AVRAM face minuni cu drumurile judeţene. Pe facebook şi din vorbe         ÎN APĂRAREA ŞEFULUI. Actori din Petroşani, cu jalba la „Împărăţie”         Incendiu în Deva         Accident grav pe DN 76, produs de o tânără de 19 ani         După 2.000 de ani… A apărut asfaltul până la poalele cetății dacice Piatra Roșie         Piatra romană descoperită sub cea mai veche biserică a Hunedoarei         Cum arată Parcul Dendrologic Simeria, la venirea primăverii         Tragedie lângă șantierul Autostrăzii Lugoj – Deva         Părintele Crăciun Opre a fost pomenit la 7 ani de la trecerea la cele veșnice         Crucea de Flori, tradiția de Florii din Hunedoara         Paștele la Biserica Romano-Catolică din Hunedoara         Prima fântână arteziană de pe noua pietonală a intrat în probe         O APRECIERE OFICIALĂ. Sarmizegetusa Regia, model de bună guvernare a monumentelor UNESCO         Cât a mai rămas de executat din Lotul trei al Autostrăzii Lugoj – Deva, după cinci ani de lucrări         ALDE HUNEDOARA. Michael Meltzer: „Viitorul termocentralei Mintia este pe gaz”         Femeie înșelată de o necunoscută         Centrul pietonal din Hunedoara va fi inaugurat de Ziua Europei         Cea mai vârstnică femeie din Deva a împlinit 105 ani