Reforma nazistă a învățământului

             sanduFără să am pretenția că sunt original, voi spune că am scris de mai multe ori, la rubrica mea, despre faptul că mi se pare foarte periculos, pe termen mediu și lung, atentatul la nivelul de educație al populației, prin nenumăratele reforme ale învățământului, prin emisiunile TV tembele, prin impresia generală a oamenilor că în România nu contează educația, ci să fii șmecher, descurcăreț, orientat sau cu pile. Sau să pleci din țară – altfel, posibilitățile de a evolua sunt conjuncturale. Expresii devenite fals-patriotice și melodramatice, gen olimpicii noștri, desemnează categorii de excepție. Sfertodocția și semidoctismul caracteristic multora din cei ce ocupă funcții de conducere vor afecta, pe termen lung, dezvoltarea diverselor sectoare și determină o totală lipsă de încredere în modul de funcționare al institutțiilor.

            Cumva, aceste opinii mi-au fost confirmate în mod dramatic. Aflat într-o scurtă vizită la Cracovia, am vizitat muzeul numit Fabrica lui Schindler. Despre modul în care acest muzeu este conceput – un model de muzeu modern, atrăgător și interactiv – voi scrie cu altă ocazie. Spun doar că este vorba despre industriașul german Oskar Schindler, care în timpul celui de al doilea război mondial a salvat de la moarte peste 1000 de evrei, cărora le-a dat slujbe în fabricile sale, deși era membru al partidului nazist și agent secret al Abwehr – serviciul de informații al Germaniei naziste. Regizorul Steven Spielberg i-a dedicat filmul Lista lui Schindler.

            Ei bine, în muzeu am aflat că imediat după ce Polonia a fost ocupată de naziști, în 1939, a fost desființată ca stat. Una dintre primele măsuri a vizat însă și desființarea învățământului universitar, a învățământului liceal și a celui gimnazial. Copiii polonezi mergeau la școală doar în clasele primare, unde primeau noțiuni elementare de scris, citit și socotit. Majoritatea profesorilor, în special cei universitari, au fost deportați în lagăre de concentrare, de unde o parte nu s-au mai întors. Naziștii știau deci că distrugerea elitelor unui popor este o lovitură perversă, îndreptată exact împotriva șanselor de dezvoltare ale poporului respectiv.

            Norocul polonezilor, dacă poate fi numit așa, a fost că războiul a durat 5 ani.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “Reforma nazistă a învățământului

  1. gica contra

    Si inaintasii de seama ai iliescului & Co. stiau chestia asta. Ghinionul nostru este ca astia au durat de vreo zece ori mai mult si lupta si acum din rasputeri pentru decembrie. Jos tiranu’!

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

nouăsprezece + 16 =

ACTUALITATE
A murit jurnalistul Andrei Dumitru Vlad         GOSPODĂREŞTE. Firma care se ocupă de deszăpeziri la Deva este pregătită să intervină         Apel umanitar. Ioan Vălean are nevoie urgentă de o transfuzie de sânge         Colecționar de antichități lăsat fără artefactele antice provenite din Munții Orăștiei         Microbuz implicat într-un accident rutier pe DN 66         Se strică vremea. Vin ninsori abundente         Premianții Concursului Internațional de Interpretare Vocală         S-a redeschis traficul rutier pe Podul peste Mureș         Hoți de lemne prinși în pădurea Petroșaniului         Când va începe restaurarea vechii biserici din Boz         Doru Vișan – fost director al Termocentralei Paroșeni, lăsat de hoți fără electrocasnice         Cât va costa intrarea la patinoar în Deva         Cetatea Devei la Târgul de Turism         Doi jandarmi au salvat o femeie din mâinile unui jefuitor         Proiectul vânzării terenului de 80.000 de metri pătrați unei companii germane a fost respins         Angajații APIA Hunedoara au continuat protestul         Hunedoara anilor 1960, descrisă de scriitori: orașul uriaşului complex de uzine unde fierbe în clocot oţelul         Brandul Sense anunta mari reduceri de Black Friday         Un vârstnic de 95 de ani a fost jefuit         Imagini de pe șantierul Lotului IV al autostrăzii Lugoj – Deva. Cum s-a lucrat