Povestea comorii unice din aur, găsite în anul 1970 în Sarmizegetusa Regia

Cea mai stranie comoară descoperită în Sarmizegetusa Regia în anii regimului comunist a fost un Koson din aur, scos la iveală de un localnic și predat autorităților, în toamna anului 1970.

Povestea descoperirii a fost făcută publică în primăvara anului următor, printr-o relatare în ziarul local Drumul Socialismului. Tot atunci, în zonă a demarat și o campanie de cercetări arheologice. „Valoroasă descoperire numismatică” a fost titlul articolului care anunța evenimentul, la câteva luni după găsirea comorii dacice. „Cu puțin timp în urmă, cetățeanul Ștefan Portic a găsit din întâmplare o monedă în pădurea din apropierea fostei reședințe a regilor daci, Sarmizegetusa. La o cercetare mai atentă, moneda s-a dovedit a fi un Koson de aur (8,5 grame) și reprezintă o raritate numismatică. Asemenea monede nu s-au mai descoperit din secolul al XIX-lea. Moneda a fost emisă între anii 40 și 29 înaintea erei noastre și este o copie a denarului republican roman. Inscripția este în limba greacă și se referă la numele presupusului rege dac, Koson. În fotografii, cele două fațete ale monedei: consul roman între doi lictori care poartă torțele și vultur ce ține în gheare o cunună”, informa, într-un articol nesemnat, Drumul Socialismului, din 21 februarie 1971.

Descoperire unică

De la începutul secolului al XIX-lea, când sute de astfel de monede antice prețioase au fost găsite de localnici în aceeași zonă, autoritățile nu au mai semnalat astfel de descoperiri. „Timp de aproape şaptesprezece decenii nu s-au mai semnalat monede Koson sau ale lui Lysimach printre descoperirile de pe dealul Grădiştei sau din regiunea munţilor Orăştiei. În septembrie 1970 un muncitor a găsit la est de terasa sanctuarelor, în afara zidurilor, la distanţă de circa un kilometru, o monedă de aur Koson. Astfel avem pînă în prezent trei puncte topografice sigure cu descoperiri de monede Koson în regiunea Sarmizegetusei Regia”, informa cercetătoarea Iudita Winkler în lucrarea „Consideraţii despre moneda „Koson”, din 1972, dedicată monedelor antice din aur. Potrivit cercetătorilor, staterii Koson descoperiţi doar la Sarmizegetusa şi în împrejurimle celorlalte cetăţi dacice au fost emişi în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), urmaş lui Burebista, în prima jumătate a secolului I înainte de Hristos. Monedele dacice cântăresc în jur de opt grame, au fost bătute la cald şi au o figuraţie inspirată de cea a denarilor romani. Pe aversul kosonilor este reprezentat un vultur aşezat pe o ghioagă, care ţine într-una din gheare o cunună cu lauri, iar pe reversul monezilor sunt înfăţişate trei personaje a căror costumaţie seamănă cu cea a demnitarilor romani din trecut. Staterii sunt inscripţionaţi însă cu litere greceşti.

Au urmat alte descoperiri „întâmplătoare”

Dacă în urmă cu două secole, descoperirea galbenilor a transformat zona Sarmizegetusei într-un El Dorado al căutătorilor de comori antice, pe care autoritățile locale au făcut eforturi uriașe să îi țină sub control, după descoperirea monedei din 1970 se poate doar intui că locul a devenit atractiv pentru căutătorii de comori, nefiind înregistrate alte descoperiri de aur. Totuși, în zonă au fost găsite și alte obiecte antice. „În primăvara anului 1971, la corhănitul buştenilor din exploatarea forestieră de pe versantul de sud al piciorului Muncelului, pe care se află Sarmizegetusa şi la est de incinta sacră, s-au descoperit unelte dacice de făurărire. Această descoperire fortuită a determinat începerea săpăturilor din campania anului 1971 în acel punct, cunoscut cu numele de Căprăreaţa. Cercetările au dus la dezvelirea unui mare atelier de făurărie, cu unelte, produse în curs de prelucrare şi produse finite, precum şi a circa 1.000 de kilograme de fier în lupe. Alte terase din apropiere au fost sondate constatându-se că toate au urme de locuire antică”, informau arheologii Constantin Daicoviciu, Ştefan Ferenczi şi Ioan Glodariu în studiul „Cetăţi şi aşezări dacice în sud – vestul Transilvaniei” din 1989.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

19 + 11 =

ACTUALITATE
MODELUL ORADEA. Poliţie locală fără ifose, turism fără vedetism politic         Eminesciana 2018         DOSARELE SECRETE ALE HUNEDOAREI. Cum a fost şters regele Mihai din tradiţia păstrată de femeile din Ținutul Pădurenilor         Trafic rutier oprit pentru un an pe DN 66 A         Cum a trenat ancheta șefului de Poliție Dănuț Mocanu         Dosar penal pentru tentativă de înşelăciune prin metoda „accidentul”         Accident pe DN 76 provocat de un șofer care a adormit la volan         Drumul de poveste din Ţinutul Pădurenilor, afectat de alunecări de teren         Adolescenta de 15 ani, găsită de Poliție după 10 zile de la dispariție         Accident grav pe DN 66 A: s-au prăvălit cu mașina în Jiu. Două dintre victime au murit         Ceremonia de înmânare a Diplomelor de Cetățean de Onoare a Municipiului Orăștie jurnalistului Cornel Nistorescu și medicului Dorel Săndesc         La aniversarea scriitorului Gligor Hașa         Tavanul gării din Hunedoara s-a prăbușit. Clădirea a fost închisă         O femeie de 29 de ani a fost prinsă după ce a înșelat mai mulți deveni         Accident pe șoseaua spre Retezat         Înșelată de angajați la „Deratizare”         Cum va arăta Sarmizegetusa Regia în următorii ani: 17 hectare de pădure din sit ar putea dispărea         Raportul Corpului de Control la SPIGM Deva: prejudiciu de aproape 500.000 lei         Turist lăsat fără 46.000 de lei de pe carduri de trei tâlhari         Lista terenurilor din patrimoniul Hunedoarei vândute în ultimul deceniu