Povestea comorii unice din aur, găsite în anul 1970 în Sarmizegetusa Regia

Cea mai stranie comoară descoperită în Sarmizegetusa Regia în anii regimului comunist a fost un Koson din aur, scos la iveală de un localnic și predat autorităților, în toamna anului 1970.

Povestea descoperirii a fost făcută publică în primăvara anului următor, printr-o relatare în ziarul local Drumul Socialismului. Tot atunci, în zonă a demarat și o campanie de cercetări arheologice. „Valoroasă descoperire numismatică” a fost titlul articolului care anunța evenimentul, la câteva luni după găsirea comorii dacice. „Cu puțin timp în urmă, cetățeanul Ștefan Portic a găsit din întâmplare o monedă în pădurea din apropierea fostei reședințe a regilor daci, Sarmizegetusa. La o cercetare mai atentă, moneda s-a dovedit a fi un Koson de aur (8,5 grame) și reprezintă o raritate numismatică. Asemenea monede nu s-au mai descoperit din secolul al XIX-lea. Moneda a fost emisă între anii 40 și 29 înaintea erei noastre și este o copie a denarului republican roman. Inscripția este în limba greacă și se referă la numele presupusului rege dac, Koson. În fotografii, cele două fațete ale monedei: consul roman între doi lictori care poartă torțele și vultur ce ține în gheare o cunună”, informa, într-un articol nesemnat, Drumul Socialismului, din 21 februarie 1971.

Descoperire unică

De la începutul secolului al XIX-lea, când sute de astfel de monede antice prețioase au fost găsite de localnici în aceeași zonă, autoritățile nu au mai semnalat astfel de descoperiri. „Timp de aproape şaptesprezece decenii nu s-au mai semnalat monede Koson sau ale lui Lysimach printre descoperirile de pe dealul Grădiştei sau din regiunea munţilor Orăştiei. În septembrie 1970 un muncitor a găsit la est de terasa sanctuarelor, în afara zidurilor, la distanţă de circa un kilometru, o monedă de aur Koson. Astfel avem pînă în prezent trei puncte topografice sigure cu descoperiri de monede Koson în regiunea Sarmizegetusei Regia”, informa cercetătoarea Iudita Winkler în lucrarea „Consideraţii despre moneda „Koson”, din 1972, dedicată monedelor antice din aur. Potrivit cercetătorilor, staterii Koson descoperiţi doar la Sarmizegetusa şi în împrejurimle celorlalte cetăţi dacice au fost emişi în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), urmaş lui Burebista, în prima jumătate a secolului I înainte de Hristos. Monedele dacice cântăresc în jur de opt grame, au fost bătute la cald şi au o figuraţie inspirată de cea a denarilor romani. Pe aversul kosonilor este reprezentat un vultur aşezat pe o ghioagă, care ţine într-una din gheare o cunună cu lauri, iar pe reversul monezilor sunt înfăţişate trei personaje a căror costumaţie seamănă cu cea a demnitarilor romani din trecut. Staterii sunt inscripţionaţi însă cu litere greceşti.

Au urmat alte descoperiri „întâmplătoare”

Dacă în urmă cu două secole, descoperirea galbenilor a transformat zona Sarmizegetusei într-un El Dorado al căutătorilor de comori antice, pe care autoritățile locale au făcut eforturi uriașe să îi țină sub control, după descoperirea monedei din 1970 se poate doar intui că locul a devenit atractiv pentru căutătorii de comori, nefiind înregistrate alte descoperiri de aur. Totuși, în zonă au fost găsite și alte obiecte antice. „În primăvara anului 1971, la corhănitul buştenilor din exploatarea forestieră de pe versantul de sud al piciorului Muncelului, pe care se află Sarmizegetusa şi la est de incinta sacră, s-au descoperit unelte dacice de făurărire. Această descoperire fortuită a determinat începerea săpăturilor din campania anului 1971 în acel punct, cunoscut cu numele de Căprăreaţa. Cercetările au dus la dezvelirea unui mare atelier de făurărie, cu unelte, produse în curs de prelucrare şi produse finite, precum şi a circa 1.000 de kilograme de fier în lupe. Alte terase din apropiere au fost sondate constatându-se că toate au urme de locuire antică”, informau arheologii Constantin Daicoviciu, Ştefan Ferenczi şi Ioan Glodariu în studiul „Cetăţi şi aşezări dacice în sud – vestul Transilvaniei” din 1989.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

19 + 13 =

ACTUALITATE
VIDEO Cea mai frumoasă stradă din Hunedoara a „înflorit”         Armăsar în agonie abandonat pe marginea unei străzi din Orăștie         De Ziua Poliției Române. Dacian Vonu, polițistul anului         Buna Vestire la Mănăstirea Prislop: cozi interminabile la mormântul părintelui Arsenie Boca         Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural         Scandalul continuă: Angajaţii UM Orăştie ameninţă cu greva         Mircea Muntean reacţionează         Câinele salvat de pompieri din flăcări, îngrijit la adăpostul din Hunedoara         Un copil a furat o mașină și a ieșit cu ea la plimbare         Spărgător de automate de lapte prins în Deva         Incendiu în pădurea comunei Romos