O hunedoreancă şi-a transformat curtea casei în orfelinat pentru berze şi vrea să facă din ele un brand al localităţii

S-a visat doctor în Africa, să scape lumea de SIDA. Dar soarta i-a pregătit altceva şi s-a învoit.

De 6 ani, un ecolog din Orăştie adună la Sibiu berze rănite din toată ţara. Le tratează, le hrăneşte şi le trimite în Africa. Pe viitor, are de gând să facă din ele o atracţie turistică. Şi nu doar atât!

CONCLUZIE. „Berzele mi-au dat de multe ori puterea să merg mai departe. Am avut alte planuri în viaţă, dar ele mi le-au schimbat. M-am lămurit că ăsta e drumul meu. Cât timp mai am de trăit, o să mă lupt pentru berze!”, spune Miruna Gritu / FOTO: ARHIVA PERSONALĂ MIRUNA GRITU

CONCLUZIE. „Berzele mi-au dat de multe ori puterea să merg mai departe. Am avut alte planuri în viaţă, dar ele mi le-au schimbat. M-am lămurit că ăsta e drumul meu. Cât timp mai am de trăit, o să mă lupt pentru berze!”, spune Miruna Gritu / FOTO: ARHIVA PERSONALĂ MIRUNA GRITU

Este „Doamna cu berzele”. Aşa o ştie toată ţara. În realitate, se numeşte Miruna Gruitu, are 36 de ani şi este ecolog de meserie. S-a născut la Orăştie, iar după facultate, s-a mutat lângă Sibiu – în comuna

STIL DE VIAŢĂ. Berzele se întorc la locurile lor de cuibărit la sfârşitul lui martie. Masculul soseşte primul şi renovează cuibul. Prima femelă care ajunge la cuib este, în general, acceptată şi are loc împerecherea. Aceeaşi pereche poate cuibări împreună mai mult de un sezon / FOTO: ARHIVA PERSONALĂ MIRUNA GRITU

STIL DE VIAŢĂ. Berzele se întorc la locurile lor de cuibărit la sfârşitul lui martie. Masculul soseşte primul şi renovează cuibul. Prima femelă care ajunge la cuib este, în general, acceptată şi are loc împerecherea. Aceeaşi pereche poate cuibări împreună mai mult de un sezon / FOTO: ARHIVA PERSONALĂ MIRUNA GRITU

Cristian.

De 6 ani, şi-a transformat curtea în orfelinat pentru berzele rănite sau bolnave. Le caută prin toată ţara şi le îngrijeşte acasă, până când sunt în stare să zboare din nou. Ca să aibă cu le întreţine, cultivă legume ecologice.

Când era copil, Miruna visa să ajungă medic în Africa şi să scape lumea de SIDA. Acum spune că şi-a găsit cu adevărat drumul. Cât va trăi, se va lupta pentru berze.

Îşi bate capul cum să le facă un adăpost mai mare şi cum să construiască un centru de recuperare în care copiii cu dizabilităţi să facă terapie cu animale.

 

Spitalul” berzelor din Cristian

Hunedoreanca a prins drag de berze în facultate. A stat 2 ani în turla unei biserici să filmeze păsările albe, cu picioare lungi.

De la licenţă mi se trage. Am vrut să cercetez comportamentul animalelor. Mă gândeam la urşi sau la lupi. Dar nimeni n-a mers cu mine prin păduri, să pândesc sălbăticiunile. Aşa că m-am îndreptat spre berze. Am stat doi în turla bisericii din Cristian şi le-am filmat comportamentul”, îşi aminteşte Miruna.

După facultate, s-a trezit acasă cu prima barză. I-au adus-o vecinii. Pasărea era rănită şi nu mai putea zbura. A iernat în casa ei. La fel ca multe altele de-atunci înainte.

Femeia a pus pe picioare şi o asociaţie – „Prietenii berzelor”. A învăţat din mers cum să le trateze şi să le hrănească. La început, nu ştia prea multe şi nici veterinarii nu i-au fost de mare folos. A plâns când a făcut prima injecţie unei păsări şi a văzut stele verzi când o barză a lovit-o cu ciocul. Încă oftează când pomeneşte de prima pasăre care i-a murit în braţe – Cioculeţ.

Nu putea să mănânce singură. Eu îi puneam peştele în cioc”, povesteşte Miruna.

Anul trecut, 120 de berze şi-au petrecut iarna în curtea ei. La început, le găzduia într-o seră, iar baia din casă era carantină pentru păsările bolnave. Acum au un adăpost al lor, în care mai sunt vreo 40. Pe celelalte le-a pus pe picioare şi au luat drumul Africii.

Nu-mi place să-mi număr berzele. Mi-e frică doar când mă gândesc la iarna înfiorătoare care vine. Până acum, am ieşit cu bine în primăvară. N-am pierdut nicio păsare. Sper ca la anul să fie la fel. Iar atunci, cine poate zbura, pleacă. Cine nu, rămâne în adăpost”, explică ecologul.

 

 

Specie rară

De berze se ocupă toată familia Gritu. Cei doi băieţi ai Mirunei le-au şi botezat. Pe cele mai multe, după locul în care au fost găsite.

barza_neagraAdun berze din toată ţara – cu fracturi sau rănite de câini ori cu aripile tăiate. Am fost după păsări la Odorheiu Secuiesc şi la Câmpulung, în Iaşi, la Reşiţa şi la Craiova. Şi de la Deva am adus o barză, acum vreo doi ani. Era o specie rară – barză neagră (foto). Într-o zi, am făcut 500 de kilometri după două păsări. Mi se rupe sufletul când le văd rănite sau bolnave. Doi medici veterinari mă ajută să le tratez, iar de restul, mă ocup eu. Asociaţia nu prea are bani. Trăieşte doar din acel 2% din impozitul pe venit. Aşa că trebuie să găsesc soluţii ca să am cu le hrăni. Întreţinerea berzelor nu e ieftină. O pasăre are nevoie de 500 de grame de hrană pe zi. Reuşesc să le ţin în viaţă cu banii pe care-i scot din legume ecologice. Am o seră de 914 metri pătraţi, în care cultiv salată şi roşii. Am făcut-o în primul rând pentru copii. Să-i cresc cu legume sănătoase. Din ea supravieţuim toţi – şi noi, şi berzele”, povesteşte hunedoreanca.

Soţul femeii a construit cu mîna lui suporturi pentru cuiburile păsărilor. Cel puţin la Cristian, cuiburile de barză erau cocoţate pe stâlpii care susţin cablurile electrice – iar asta însemna un pericol pentru păsări. Au fost cazuri când cuiburile au luat foc şi puii au murit.

 

Fiecare pasăre, pe limba ei

Miruna are planuri mari cu berzele. Au devenit inclusiv subiect de cercetare pentru teza ei de Doctorat.

Tema lucrării este Comportamentul berzei albe‘, iar coordonatorul meu este directorul Muzeului Grigore Antipa‘, din Bucureşti – academicianul Dumitru Murariu”, explică ecologul.

Barza este una dintre puţinele păsări mute. Produce doar un clămpănit – prin lovirea maxilarelor. Iar Miruna vrea să demonstreze că acest crămpănit este forma ei de comunicare.

Înregistrez sunetele, apoi le studiez pe calculator. Aşa mi-am dat seama că în comuna Cristian nu vin în fiecare an aceleaşi familii de berze. Fiecare familie are un crămpănit specific”, detaliază specialistul, care are de gând să le facă păsărilor un adăpost nou. Pe măsura lor. 

Un sibian care a plecat din ţară a promis să-i doneze un teren numai bun pentru planul ei. Pe de altă parte, femeia vrea să înfiinţeze şi un centru de recuperare în care copiii cu dizabilităţi să facă terapie cu animale.

Dacă nu fac rost de teren, mă duc la Orăştie şi tot fac adăpostul. Mama are destul pământ în jurul casei şi nu vreau să renunţ nici în ruptul capului”, se încăpăţânează hunedoreanca.

 

O parte din sufletul meu e în Africa”

Nici măcar nu regretă că n-a ajuns doctor în Africa.

„O parte din sufletul meu a ajuns acolo, pentru că berzele din România iernează în

RECORD DE LONGEVITATE. Vârsta berzelor poate ajunge, în captivitate, până la 30 de ani. În România, cea mai mare longevitate s-a înregistrat la o barză inelată în 1960, în Delta Dunării, care a fost regăsită după 12 ani şi jumătate în Tanzania / FOTO: ARHIVA PERSONALĂ MIRUNA GRITU

RECORD DE LONGEVITATE. Vârsta berzelor poate ajunge, în captivitate, până la 30 de ani. În România, cea mai mare longevitate s-a înregistrat la o barză inelată în 1960, în Delta Dunării, care a fost regăsită după 12 ani şi jumătate în Tanzania / FOTO: ARHIVA PERSONALĂ MIRUNA GRITU

Africa. Ajung pe continent traversând Bosforul. Aşa spun cercetătorii care urmăresc migraţia păsărilor”, lămureşte Miruna.

În timpul verii, România este gazda câtorva mii de familii de berze – iar cele mai multe se află în comuna Cristian, dacă ţinem seama de statistici. În Europa, nu suntem pe primul loc la acest capitol. Ne întrece Polonia – cu cele peste 40.000 de perechi de berze care cuibăresc acolo. Unde găseşte condiţii prielnice, barza cuibăreşte în colonii. Cea mai mare colonie de berze a fost semnalată în Spania – 100 de perechi cuibăresc pe acoperişul Catedralei din Alfaro.

Pentru comuna Cristian, berzele ar putea fi chiar o atracţie turistică, e convinsă Miruna.

Dacă tot le avem aici pe cele mai multe din ţară, am putea face din ele un brand al localităţii”, spune hunedoreanca, plănuind inclusiv un traseu ecoturistic şi un punct de observaţie al berzelor în turnul Bisericii Evanghelice din localitate.

Şi chiar dacă lucrurile nu se petrec întotdeauna după cum vrea ea, „Doamna cu berzele” nu se dă bătută.

M-am lămurit. Ăsta e drumul meu. Cât timp mai am de trăit, o să mă lupt pentru berze!”, încheie ecologul.

 

——————————————–

166.000 este numărul perechilor de berze albe de pe Pământ, conform ultimului recensământ internaţional

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

nouăsprezece − unu =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Trubaduri în Cetatea Devei         Surpare la Mina Lupeni!         Transporturi ilegale de lemne         Direcția Impozite și Taxe Locale Deva se mută în noul sediu         Peste 15000 de lei încasări în doar două zile la Ștrandul Municipal din Deva         Proiectul pentru reabilitarea incintei I a Cetății Devei a fost depus la ADR Vest         Încă o victimă în accidentul mortal de pe șoseaua Hunedoara – Deva         Sala de sport a fostului Liceu industrial 1 din Hunedoara a ajuns în ruină         Festivalul medieval Ioan de Hunedoara         Șoseaua spre Lacul Cinciș a intrat în reparații         Accident extrem de grav pe șoseaua Hunedoara – Deva         Accident produs la beție         Accident pe DN 66, produs de un tânăr         Accident pe DN 7 produs de un camionagu turc         De la Petroşani, la Deva/ Fost director al CEH în litigiu cu compania energetică         Rute ocolitoare pentru a evita aglomerația de pe șoseaua Deva – Lugoj         Red Bull Romaniacs se implică în două proiecte sociale în Valea Jiului         Construcția artezienelor din centrul Hunedoarei poate începe         PORTRET. Xenia, prinţesa războinică din ringul de box         Accident cu motocicleta, pe Transalpina