Meșterii populari i-au încântat cu produsele lor pe hunedoreni și pe turiști

Stă în spatele standului său plin de vase din lemn şi linguri de toate soiurile, de la cele mititele, pentru ceai şi cafea, la cele mai mari, de un cot, agăţate în blidare şi aşteaptă cumpărătorii. Zice că învăţat cum să lucreze în lemn chiar în familie: tatăl şi bunicul lui au făcut acelaşi lucru, iar el este unul dintre puţinii meşteri populari care poartă tradiţia mai departe. A venit din Băbenii de Vâlcea şi spune că n-ar fi rău ca unedorenii, dar şi turiştii, să cumpere mai multe dintre produsele lui. „A mers  bine târgul, că noi suntem învăţaţi cu puţin”, spune Dumitru Stan, încercând să înveselească atmosfera. Ceva mai înolo, tarebele îmbie cu zeci de alte produse: covoare din lână lucrate manual, turtă dulce în toate formele şi de toate mărimile, brăţări dacice, curele şi chimire din piele, miere de albine, faguri, tot soiul de ornamente din sticlă, căsuţe miniaturale din lemn, perii înflorate, mărgele, păpuşi gătite de sărbătoare, sculpturi şi bijuterii de tot soiul: de la cercei însăilaţi din mărgeluţe mici cât gămălia acului, până la cercei din sticlă importată direct de la Murano şi transformată la Cluj în cele mai amuzante figurine: buburuze, arici, dar şi elefanţi ori flori dintre cele mai delicate.

Daruri de la artişti

Băiatul face pictură, Cornelia, soţia – goblen, soacra bijuterii din mărgele, iar el sculptură. O familie de artişti de la care, dacă vei face ceva cumpărături de la ei, vei avea surpriza să primeşti un dar. Doar aşa, ca să-ţi aminteşti de ei. Pentru că Ovidiu Guleş, ajutor conducător în cadrul breslei de ceramică şi sculptură, are un suflet generos, de artist care caută mereu partea frumoasă din toate: „Am avut vânzare, suntem mulţumiţi, şi… fiind vorba de atâta standuri, aş spune eu că târgul a arătat foarte bine! Vremea a ţinut cu noi, aşa că nu putem decât să le mulţumim organizatorilor şi să îi asigurăm că vom reveni la Hunedoara, dacă vom fi invitaţi”, spune artistul clujean. „Lucrurile se mişcă într-un mod pozitiv, munca hand-made este tot mai apreciată, iar latura de sticlărie este tot mai atrăgătoare. Produselor pe care eu le realizez, încerc să le dau şi o utilitate, aşa că, dintre toate, cel mai bine s-au vândut paharele cu un pai şi paharele cu două paie. Am şi clepsidre, pahare pentru păpuşi, balanţe din sticlă, albinuţe, dar şi diferite forme care pot fi transformate în vase inedite, pentru aranjamentele florale”, explică meşterul sticlar Mircea Sin, din Turda. „Sunt născută în satul Viştea, foarte aproape de Cluj-Napoca, unde se fac aceste costume foarte ornamentate şi colorate. Sunt costume populare specifice pentru Călata, însă ele sunt admirate şi purtate cu drag nu doar de etnicii maghiari, ci şi de români. Turiştii de peste tot din ţară sunt interesaţi de produsele noastre, dar ne aşteptam ca vânzarea să fie un pic mai bună. Pentru o floare sau broşă din mărgele lucrez cam 5-6 ore, însă eu am spor, pentru că fac asta de copil, după ce am învăţat meşteşugul de la mama şi de la bunica”, povesteşte Eszter Szallos, care este ajutor de conducător al breslei de mărgele şi podoabe.

 

4.000 de ii cu destinaţia New York

Viorica Ciobanu are 68 de ani, s-a născut într-un sat din Apuseni şi se declară încântată de viaţa la ţară şi toată splendoarea ei. „N-am să uit niciodată duminicile când mergeam la biserică cu bunica mea unde toţi era îmbrăcaţi în costume populare, costume pe care le păstrau în lăzi de zestre confecţionate din lemn”, îţi aminteşte clujeanca. Locuia la Arad, dar de abia aştepta să vină vara, ca să poată merge la Glod, în satul bunicilor din judeţul Alba. „Bunica ne punea acul şi pânza n mână şi aşa am învăţat eu să cos, acolo, pe târnaţul casei”. După liceu, Viorica a devenit medic veterinar şi s-a căsătorit cu coregraful de la Ansamblul „Mărţişorul”. De la el avea să înveţe multe secrete ale costumului popular din toate zonele ţării. Când a ieşit la pensie a simţit nevoia să mai facă ceva. Şi şi-a schimbat complet orientarea. „În 2001, printr-o întâmplare, am prins un contract de expot de ii cu motive rmâneşti lucrate manual pe pânză de in şi destinate Statelor Unite ale Americii. Peste 4.000 de ii româneşti au plecat, atunci, spre New York. Meritul meu a fost, însă, doar managerial, nu şi creativ, pentru că eu doar am cumpărat iile, gata lucrate. A fost, însă, momentul în care s-a trezit în mine pasiunea de a pune mâna pe aţă şi ac şi am învăţat toate punctele de cusut şi brodat manual”. Astăzi Viorica Ciobanu este preşedinta Asociaţiei Meşterilor Populari Clujeni. Aceasta reuneşte opt bresle, cu peste 180 de membri. Asociaţia este alcătuită din patru mari bresle, dintre care cele mai importante sunt breasla pictură şi icoane, breasla lemn şi metale, breasla ţesătoare, din care face parte şi Viorica Ciobanu, breasla cusătoare, urmând, apoi, breasla bijutierilor (sau mărgele şi podoabe), breasla pielarilor şi blănarilor, dar şi breasla gastronomilor şi cea de ceramică şi sculptură.

Tabără medievală în amintirea lui Iancu

Tot în acest sfârşit de săptămână în Curtea Husarilor (curtea exterioară a Castelului Corvinilor) a avut loc şi „Tabără medievală aniversară şi lecție de istorie aplicată”. Reprezentanții asociațiilor de reconstituire istorică medievală au desfăşurat ateliere și activități specifice vieții medievale civile și militare. Ei au celebrat, astfel, 560 de ani de când s-a încheiat bătălia de la Belgrad (4–23 iulie 1456), prin care strategia militară a lui Iancu de Hunedoara a oprit înaintarea turcilor spre centrul Europei, în noaptea de 22 spre 23 iulie. Tabăra medievală a fost un proiect cofinanţat de la bugetul local al Hunedoara cu 85 la sută din totalul fondurilor necesare (10.000 de lei) pentru promovare pentru promovarea Castelului Corvinilor ca destinație turistică prin intermediul artelor spectacolului, artelor vizuale și arheologiei experimentale.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 × unu =

ACTUALITATE
MISTERELE HUNEDOAREI. Megaliții – altarele misterioase ale strămoșinlor noștri         Concurs: „Deva înflorește”         Bazinele ștrandului din Deva vor fi renovate         Accident rutier provocat la beție         Marius Surgent (deputat ALDE): „Nu trebuie să existe derapaje în instituțiile cheie ale statului”         Michael Melczer: “Ne pregătim să asigurăm şi iarna viitoare încălzirea municipiului Deva”         Polițiști anchetați de Parchet după scandalul din Lupeni         Tragedie în Petroșani: un bărbat a murit într-un accident rutier         ADEVĂR ŞI PROVOCARE. Împădurim Kogaionul împreună         AFACERI LÂNGĂ MORMÂNTUL LUI ARSENIE BOCA. De ce nu a dispărut talciocul de la Mănăstirea Prislop         Peste 140 de hectare în flăcări         Peste 250 de arbori plantați în Călan         Copil rănit grav într-un accident         Turiștii amendați pentru comportament indecent în Sarmizegetusa Regia „salvați” de magistrați         VIDEO Cea mai frumoasă stradă din Hunedoara a „înflorit”         Armăsar în agonie abandonat pe marginea unei străzi din Orăștie         De Ziua Poliției Române. Dacian Vonu, polițistul anului         Buna Vestire la Mănăstirea Prislop: cozi interminabile la mormântul părintelui Arsenie Boca         Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni