La referendum, fraieri, înainte marş…!

         sandu …dar voi începe cu Constituţia.

         Oare de ce ne batem joc cu asiduitate de noi înşine, ori de câte ori avem ocazia? Cu ceva timp în urmă, colega mea Monalise Hihn numărase 34 de modificări ale Legii Educaţiei. Dar de atunci a mai trecut ceva timp, ehei, cam opt-nouă luni, taman bine pentru gestaţia altor câteva modificări, pentru că nimeni nu rămâne dator. România este ţara în care partidele îşi plătesc poliţe. Şi ştiţi de ce? Pentru că fiecare partid în parte sau fiecare coaliţie face tot posibilul, tot ceea ce depinde de el sau de ea pentru ca aceste poliţe să fie plătite. Exemplu: PDL a spus pas la dezbaterea parlamentară asupra aceleiaşi nefericite legi a educaţiei, preferând să o adopte – cum altfel? – prin asumarea răspunderii. Ceea ce s-a petrecut. Absolut previzibil, legea a fost modificată după ce PDL a părăsit scena guvernării. De ce să negociem, să discutăm, să cădem de acord? Mai bine forţăm nota, spre deliciul presei şi disperarea fraierilor.

         Constituţia, lege fundamentală, da? Adică acea lege elaborată de cele mai luminate minţi juridice şi politice ale naţiunii – precum cea din 1923, considerată la vremea ei printre cele mai avansate din Europa. Minţi luminate? Hm… Ştiţi ce fac minţile luminate? Fac greşeala să gândească. În România anului de graţie 2013, a gândi devine un păcat capital, care intră în contradicţie cu o vorbă înţeleaptă, ce ţine de practicile bunei-guvernări: prost-prost, dar prostul nostru…! Prostul nostru este cel care elaborează constituţii pentru uzul unui deceniu – am făcut una, proastă, în 2003 (votată cu hei-rupul într-un referendum căruia nimeni nu i-a prea înţeles miza), aşa că de ce am face alta mai bună în 2013? O ţinem şi pe asta vreo zece ani, până când alt partid va fi adus la exasperare de prostiile ridicate la rang de lege supremă şi o va modifica, înlocuind prostiile lor cu prostiile lui, într-un sport naţional de auto-discreditare. Prevederile pompos-numitei legi supreme le-au scos peri albi în 2012 celor din PSD (care au propus şi supus referendumului Constituţia din 2003) şi PNL, sătui de ambiguitatea afirmaţiei conform căreia preşedintele numeşte prim-ministrul din rândul formaţiunii politice cel mai bine plasate după alegeri, şi care i-a dat practic dreptul preşedintelui (cum care preşedinte…?) să numească pe cine vrea el, de câte ori vrea el. Probabil că acum această prevedere va fi înlăturată, dar vor apărea altele, bune acum şi proaste peste câţiva ani. De urmărit…

         Cât despre referendumul pentru parlamentul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la 300, credeţi că ar fi mai înţelept? Ştiu că intoxicaţi cu populism şi sătui de politici partizane, mulţi îmi vor sări în cap, strigând asurzitor că ba da, vrem…! Nici nu mai contează ce – să fie unicameral, să fie 300, să fie 30, să nu fie deloc. Mă trec fiori gândindu-mă că acum câteva zile polemizam pe facebook cu un tânăr PR – adică un personaj cu o meserie foarte trendy, foarte modernă, foarte capitalistă, la o mare firmă locală, care a rulat fonduri europene şi s-ar afla în avangarda progresului tehnologic. Acest tânăr a postat fotografia lui Ceauşescu, proslăvindu-l – da, aţi auzit bine, proslăvindu-l, aruncând în derizoriu suferinţele populaţiei de până în 1989 cu o singură frază – cine îşi vedea de treabă, o ducea bine! Cu alte cuvinte, ciocul mic şi n-ai probleme, libertate? asta-i pentru fraieri, au murit 1000 ca fraierii şi alţii au luat ciomege prin Piaţa Universităţii, fraieri şi ăia…

         Referendum-referendum, dar să ştim şi noi. Eu unul vreau să ştiu de ce musai parlament unicameral şi de ce musai 300! De ce nu 250? De ce nu 40 de judeţe şi Bucureşti X 5 parlamentari = 205. Cum a rezultat numărul de taman 300? de ce unicameral? Avem tradiţie? Nu ar trebui separate atribuţiunile Senatului şi Camerei deputaţilor mai bine? Nu ştiu, mă întreb şi eu… Până atunci, refuz categoric să îngroş rândurile celor mânaţi la referendumuri de voinţa prezidenţială, care a împărţit lumea în tâmpiţi şi filosofi. Prefer să o ascult pe profesoara universitară Mihaela Miroiu, care ne spunea că una dintre cauzele instabilităţii politice a României este că mergem la vot prea des. Tura asta eu o sar. Dumneavoastră faceţi ce doriţi.

Comentarii FB

comentarii




5 Răspunsuri la “La referendum, fraieri, înainte marş…!

  1. nefertika

    Cam subțire (argumentativ) acest partizanat voalat, fără supărare. Ceea ce se face acum, modificând legea fundamentală cu un grup de lucru care nu are NICI MĂCAR UN SPECIALIST ÎN DREPT CONSTITUȚIONAL – aberant de curios, nu? – umflând Constituția cu prevederi care fac parte din legi obișnuite și cu definiții ce umilesc inteligența comună, nu înseamnă o Constituție mai bună, ci una cu mult mai proastă. Povestea cu referendumul și pentru mine e o prostie, atâta timp cât se reiterează un rezultat pe care politicienii nu dau doi bani (ca la toate referendumurile, de altfel). Iar despre Parlament, acolo nu e loc de întors: nu poți hrăni sutele de clienți politici doar cu 300 de locuri! Personal, nu îmi amintesc ca numărul celor pe care i-am respectat din Parlament să fi depășit vreodată o duzină, așa că ce mi-e 300, ce mi-e 500!?

    Răspuns
    1. Alex Gruian

      Dar nu este deloc un partizanat voalat – este unul pe fata! Textul este nu o stire, ci o opinie – prin urmare, mi-o asum, dincolo de aparenta fragilitate a argumentelor. In mod evident, se poate discuta mult si nu pot risca sa redau argumente care se preteaza poate pentru o discutie intre prieteni (sau adversari…), prelungita, ma rog, intelegeti. Rolul unor astfel de texte este nu neaparat de a epuiza subiectul, ci de a atrage atentia asupra faptului ca ar trebui sa ne intereseze. Modul in care va argumentati opiniile indica o anumita calitate a cititorilor…

      Răspuns
      1. nefertika

        Înțeleg. Și sunt de partea dumneavoastră, referitor la intenția constructivă de a atrage atenția asupra temelor serioase. Despre riscul argumentației extinse, am altă părere: eu cred în utilitatea rubricii de comentarii, care poate extinde subiectul limitat de spații editoriale. În ciuda faptului că am observat, nefericit moment pentru publicație!, momente în care, cu o selectivitate păguboasă, se mai șterg pe-aici comentarii (ale mele nu au generat, încă, această atitudine, dar cineva trebuie să-i apere și pe cei ce renunță la a protesta când li se încalcă dreptul de a fi în subsolul paginii și rău fac), și nu din cele lipsite de inteligență, ci din cele care supără prin exactitate… ceea ce nu e cazul când e vorba de textele dumneavoastră, dar simțeam nevoia să notez acest fapt prea puțin elegant.

        Răspuns
        1. Alex Gruian

          Polemicile inteligente si discutiile argumentate lipsesc, din pacate, din spatiul public si din subsolurile paginilor. Feel free…

          Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

12 − 12 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
PETROȘANI/ Lemnul din toaletarea copacilor, donat bătrânilor         NEMULȚUMIT. Alin Simota a contestat condamnarea pentru fals în declarații         Ilie Balaci a murit         Turiste rătăcite în Masivul Godeanu         Prins la furat de cablu, pe calea ferată         Gara Brad, la doi ani de la începerea lucrărilor de reabilitare         Scrisoarea deschisă a primarului Marcel Goia: „Autoritățile Publice Locale, bătaia de joc a Statului Român”         Traseu turistic refăcut de salvamontiști în Retezat         Rezultatele Bursei locurilor de muncă pentru absolvenţi – 19 octombrie 2018         „Trofeul Cetăţii” – turneu internaţional de şah la Centrul Cultural ”Drăgan Muntean”         Proteste la ArcelorMittal Hunedoara         La Salonul Hunedorean al Cărții, Editura Școala Ardeleană a fost la înălțime         Comunicat de presă (P): Senatoarea PNL, Carmen Hărău: Educația și cercetarea sunt scoase din agenda curentă a PSD         Imagini aeriene de pe Lotul trei al Autostrăzii Lugoj – Deva. Când va fi inaugurat         CE RĂMÂNE DUPĂ RAPORTĂRILE MĂREŢE. Incompetenţa şi angajările „pe pile” falimentează turismul hunedorean         Orchestra Metropolitană București concertează la Castelul COrvinilor         18 octombrie 1409 – ziua istorică a Huniazilor         Deva – un oraș ecologic și durabil         Scandal în jurul unui bal al bobocilor. Un preot s-a revoltat pentru tema aleasă: Demoni vă doriţi, demoni veţi avea în şcoli în loc de elevi”         Cetatea Blidaru, locul de vis din patrimoniul UNESCO, ignorat de autorități