Hunedoara îşi aşteaptă vizitatorii. Șapte atracţii turistice de record

îndretat spre Prislop, atraşi de faima părintelui Arsenie Boca, supranumit de credincioşi sfântul Ardealului. Alţii au venit în judeţul Hunedoara pentru a vedea capitalele antice, dacice şi romane, sau castelele şi cetăţile medievale, pentru a urca pe munte sau pentru a face sporturi extreme: zbor cu parapanta, rafting sau căţărări. Puţină lume, ştie, însă, că judeţul nostru înregistrează recorduri la câteva dintre cele mai importante capitole, iar o parte dintre obiectivele turistice care pot fi vizitate aici sunt atracţii turistice de prim rang, la nivel naţional.

 

Castelul Corvinilor – cel mai mare din sud-estul Europei

 

Vizitat anul trecut de aproape 30.000 de turişti, poveştile Castelului Corvinilor rămân încă nedescoperite de vizitatorii aflaţi „în fugă” prin judeţul Hunedoara. Potrivit unor istorici, prima fortificaţie de piatră de la Hunedoara, a fost realizată în secolul XIV-lea, adică pe la 1.300. Potrivit site-ului Castelul Corvinilor, zidurile, cu grosimi de pâna la doi metri au fost construite din blocuri de calcar dolomitic şi piatră de râu, direct pe stânca nativă. Ioan de Hunedoara este cel care va iniţia, după 1440, construcţii de amploare, urmărind să transforme fortăreaţa într-un veritabil castel. Astăzi Castelul este cel mai atractiv obiectiv istoric din judeţul Hunedoara şi cel mai mare castel medieval din sud-estul Europei.

 

Bucura: cele mai mare lac glaciar

 

Situat în Parcul Naţional Retezat, din masivul cu acelaşi nume, Lacul Bucura este cel mai mare lac glaciar din România. Se află în căldarea Bucurei, sub Vârful Peleaga şi Şaua Bucurei, la altitudnea de 2040 de metri şi oferă privitorilor un „spectacol” de neuitat! Suprafaţa lacului este de 8,9 hectare, cu o lungime de peste o jumătate de kilometru (550 de metri) şi o lăţime maximă de 225 de metri. Volumul de apă estimat este de 625.000 de metri cubi. Deşi foarte mare, adâncimea maximă a apei lacului este de  numai 15 metri şi jumătate, chiar în zona în care Izvorul Pelegii se varsă în lac. Pe lângă Izvorul Pelegii, lacul Bucura este alimentat de alte patru izvoare, iar 250 de litri de apă din Lacul din Bucura se deversează în Lacul Lia în fiecare secundă. Fiind o zonă inclusă la categoria arii protejate, peştii din lac sunt autohtoni, în Bucura nefăcându-se niciodată, până acum, populări artificiale.

 

Zănoaga: lacul cel mai adânc!

 

Cel de-al doilea lac de Cartea Recrdurilor României este Zănoaga Mare şi este situat tot în masivul Retezat, fiind format într-un vechi circ glaciar (o „căldare” uriaşă, între coamele munţilor). Este cel mai adânc lac glaciar din ţară, cu o adâncime de 29 de metri. adâncimea lui maximă fiind de 29 m. Pe malul lacului, situat în partea sud-vestică a Munţilor Retezat, este şi o cabană salvamont, iar amatorii de drumeţii montane nu vor regreta efortul făcut până aici: lacul este amplasat într-o zonă sălbatică de lepezi şi jnepeniş, iar orizontul este mărginit de crestele Stănuleţ şi Piatra Iorgovanului. În apropierea lacului Zănoaga se găseşte şi „sora” lui mai mică – Zănoguţa, un „ochi albastru de Retezat” mult mai redus ca întindere.

 

Sarmizegetusa Regia: cel mai mare centru „metalurgic

Cea mai cunocută dintre cetăţile dacice, Sarmizegetusa Regia, capitala regatului dac şi cea mai mare aşezare din Dacia preromană, a fost complet părăsită în anul 117. Potrivit istoricului Gelu Florea, din estimările specialiştilor, ceea ce poate vedea ochiul turistului este o parte infimă – aproximativ trei la sută – din ceea ce era odată cea mai mare aşezare dacică: cel mai important dintre centrele metalurgice ale Europei temperate (aici au fost găsite câteva tone de lupe din fier şi câteva zeci de nicovale), zona situată în afara lumii romane, aşa ca în locuinţele dacilor puteai găsi cam aceleaşi obiecte pe care le puteai afla in casa unui locuitor din zonă, în urmă cu numai o sută de ani!

 

Densuş: cea mai veche biserică din piatră

 

Lăcașul de cult ortodox este una dintre cele mai vechi biserici de rit din România, construită în secolul al XIII-lea şi, potrivit unor teorii, cel mai vechi lăcaş de cult, cu slujire continuă, timp de două milenii. Din anul 1991 este pe lista de monumente propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO, Nicolae Iorga numind biserica “fără pereche în toată românimea”. Ea a fost ridicată pe ruinele unei construcții din antichitate (sec. al IV-lea), iar istoriile spun că aici ar fi fost iniţial un altar dacic, peste care s-ar fi suprapus, ulterior, un templu al zeului Marte, pentru ca abia apoi incinta să devină o biserică paleocreştină.

 

Ţara Haţegului: cei mai mici dinozauri

 

Acum 70 de milioane de ani Ţara Haţegului era parte dintr-o insulă tropicală din Oceanul Thetys unde trăiau dinozauri. Specialiştii Geoparcului spun că, în acele vremuri, Pământul era într-o continuă transformare tectonică: uscatul începuse să se fragmenteze, iar din continente se desprindeau insule, care, activate de mişcările tectonice, erau ca nişte plute călătoare pe oceanul planetar. O astfel de insulă era şi actuala depresiune a Haţegului care, pe atunci, se afla pe unde este Marea Mediterană de astăzi. Rupţi de continent, dinozaurii ajunseseră nişte „naufragiaţi” care au fost nevoiţi să supravieţuiască cu puţina hrană pe care o aveau la dispoziţie. Acest fenomen este numit de specialişti: nanism insular şi este întâlnit în natură la mai multe specii printre care şi la mamuţi.

 

Muzeul Aurului Brad: cea mai mare colecţie de aur

 

Colecţia mineralogică din Brad, reunită sub numele de “Muzeul Aurului”, a fost fondată în urmă cu mai mult de 100 de ani, timp în care curatorii muzeului au reuşit să adune peste 2.000 de exponate din foarte multe ţări, de pe toate continentele, obţinute prin schimburi sau donaţii. Povestea spune că Muzeul Aurului din Brad a luat ființă în 1896 când un geolog german a colectat câteva piese găsite în minele din zonă. Acum, colecţia de piese din aur nativ, provenite din minele din Munţii Metaliferi, este una din cele mai importante de acest fel din lume. Ea include obiecte arheologice descoperite în arealul Brad-Criscior, care dovedesc existenţa omului în zonă în urmă cu mai bine de 5.000 de ani, dar şi activităţi de extragere a aurului, vechi de două milenii. Tot aici puteţi vedea, silvanitul şi nagyagytul care au fost descoperite pentru prima dată în lume în zăcăminte din Munţii Apuseni.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “Hunedoara îşi aşteaptă vizitatorii. Șapte atracţii turistice de record

  1. Nicolae

    Autorul sa nu mai foloseasca cifre daca nu stie ! NUmai in Noaptea Muzeelor numarul vizitatorilor s-a apropiat de 10 000 ! Si autorul vehiculeaza 30 000 intr-un an ! S-a uitat un zero ! dar ce mult conteaza dupa o cifra ! 🙂 🙂 🙂

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

8 + șaptesprezece =

ACTUALITATE
PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță         Ce șanse mai au proiectele de restaurare din Hunedoara depuse la ADR VEST         DOSARELE „PETRU GROZA”. Răfuielile din presa hunedoreană a anilor interbelici         ÎNGRIJORĂTOR: Numărul diabeticilor nou depistaţi a crescut cu o treime în ultimii patru ani         Bibliotecarul Avram Iancu vrea să străbată înot cei 2.860 de kilometri ai Dunării         Percheziții DIICOT în Hunedoara         SCĂLDĂTOAREA DEVEI. Aqualand, patria politrucilor mufaţi la banul public         Marius Isfan le arată hunedorenilor Deva frumoasă         Hoţii îşi fac de cap în „ţara comandantului Mocanu”. Farmacii şi magazine prădate la Lupeni         Alin Simota se află pe lista interlopilor fugari de un an         Proiect pentru un parc tematic în jurul Castelului Corvinilor         Reparații pe șoseaua Deva – Lugoj         Asigurații nu mai au nevoie de adeverințe de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru a beneficia de servicii medicale         Trei incendii au avut loc în Hunedoara         Povestea Râușorului, micul paradis al schiorilor din Retezat         Caritas Petroşani, proiect pentru oamenii străzii         Elevii îngheaţă de frig la o şcoală din Vaţa. Primarul şi fochistul se acuză reciproc         PROBLEMELE CETĂȚEANULUI. Scandal pe locurile de parcare în Deva