Estivale. România din avion. Arată bine…

             sanduAm văzut în ultima vreme filme documentare despre oraşe, judeţe, monumente, evenimente. Am apelat şi eu la Călin Cazan, posesor de drone, pentru a filma din aer Castelul Corvinilor din Hunedoara şi Palatul Magna Curia din Deva. E spectaculos.

            Spectaculos, ţi se face inima cât o franzelă şi mândria de a fi român răbufneşte victorios la vederea ţării frumoase, binecuvântate de Dumnezeu şi cum mai vreţi dvs. să fie. E adevărat, am introdus o notă ironică, dar dincolo de ea, România din avion chiar arată bine. Aş îndrăzni să spun că chiar foarte bine. Peisajele impecabile, monumentele spectaculoase, panglicile şoselelor şi porţiunile de autostradă îţi fură privirile, mintea, afectele, imaginaţia zboară, te simţi bine, uite, domne’, ce ţară frumoasă avem. Şi cum spuneam, chiar avem.

            Că doar nu de fraieri recurg realizatorii de astfel de filme la imaginea aeriană. De când eram copil ştiu expresia asta – din avion arată bine, cu trimitere nu doar la ţară, ci la multe alte aspecte pe care e bine să eviţi să le vezi prea de aproape.

            Din avion nu se vede nici cocalarimea în exces, nici nesimţirea, nici gropile de pe drumuri, nici sărăcia multora din pitoreştile noastre sate, în care oameni cu adevărat frumoşi (că mai sunt încă, deşi par pe cale de dispariţie) încearcă să supravieţuiască făcând compromisuri rezonabile cu un sistem pus pe anihilarea a ceea ce este frumos şi bun. Deasupra oraşelor noastre mari, care au reuşit cumva să-şi salveze centrele istorice de nebunia demolărilor ceauşiste, imaginile din avion sunt excepţionale. Nu se văd puzderia de maşini parcate aiurea, abuzurile, piedicile de tot felul, loviturile date instituţiilor de învăţământ, depopularea şi plecările celor care s-au săturat să se acomodeze, văzând că versul eminescian te-or învinge nătărăii chiar de-ai fi cu stea în frunte a căpătat o aplicabilitate naţională pe care prea-iubitul nostru poet (cel puţin declarativ) nu cred că a visat-o.

P.S. Din categoria veşti pozitive. Se apropie festivalul Opera Nights. Profit de audienţa pe care mi-o oferă Ziarul hunedoreanului şi voi spune, ca în fiecare an, că echipa aparent mică de oameni implicaţi în organizarea lui este de fapt destul de mare, pentru că acest festival este pregătit cu luni de zile înaintea perioadei propriu-zise de desfăşurare – în acest an, între 15 şi 20 iulie.

            M-au interesat puţin parti-pris-urile politice. Am acceptat orice ajutor, din orice parte a venit, dacă scopul a fost creşterea în diversitate şi calitate a festivalului. Trăim într-o ţară bolnavă, în care unii, în loc să se implice, doresc mai degrabă răul, pentru ca binele să nu poată fi contabilizat de alţii. Cu toate acestea, Opera Nights a ajuns la a IV-a ediţie, o ediţie pe care o apreciez mai amplă decât cea precedentă. Pentru prima dată au intrat în joc agenţii de marketing şi sponsori de talie naţională – nu cu sume mari, dar e un început. Numele solistelor şi soliştilor fac cinste oricărei scene lirice – soprana Leontina Văduva şi mezzosoprana Hermine May (în Carmen, la Deva, pe 15 iulie), Robert Nagy (în Turandot, la Hunedoara, pe 19 iulie), Dragana Radakovic (în Tosca, la Hunedoara, pe 17 iulie), Daniela Vlădescu (în Văduva veselă, la Deva, pe 20 iulie) – ca să dau doar câteva exemple. Pentru prima dată s-a propus promovarea oficială a ediţiei din 2015 în Marea Britanie. A continuat promovarea oficială pe pagina Biroului de turism al României din Viena. Şi toate acestea cu un buget de peste 100 de ori mai mic decât cel al Festivalului de Teatru de la Sibiu. Dar să nu vorbim de lucruri sfinte, mai e mult până departe… Iar Clujul, care se pregăteşte să fie în 2020 Capitală Culturală Europeană, ar dori să aibă de la anul un festival de operă în aer liber. Nu este onorant pentru Hunedoara şi Deva să-i aibă deja şi să se pregătească pentru ediţia a V-a – aniversară? Sau mai bine să se piardă – ar fi în tradiţia noastră miorotică…

            Îmi fac o datorie de onoare să amintesc acei oameni care într-un judeţ fără ansamblu de operă sau filarmonică s-au implicat fără rezerve în susţinerea unui festival care se adresează unui public pretenţios. Nu sunt toţi din sfera politicului, cei care sunt provin din partide diferite şi pe vremea când eram implicat în campanii electorale, pe unii i-am avut indirect adversari. Vă spun drept că mă bucur că-i pot considera astăzi parteneri pentru un scop pe care l-aş numi nobil. Faţă de echipa direct implicată în organizare şi coordonare, fără colaborarea următorilor festivalul nu cred că ar fi putut să aibă loc şi să se dezvolte de la an la an (o să-i amintesc fără a le mai aminti funcţiile, cred că le cunoaşteţi): Mircea Ioan Moloţ, Petru Mărginean, Viorel Arion, Bogdan Ţîmpău, Carmen Hărău, Tiberiu Balint, Dan Stoian, Nelu Ardelean, Liliana Ţolaş, Bianca Lovasz, Costin Tinca, Lucian Stanciu, Mircea Bobora.

            Le mulţumesc.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “Estivale. România din avion. Arată bine…

  1. gicacontra

    “As indrazni sa spun CA Chiar” nu ma asteptam sa melanjati proctologia cu opera. Da nu-i bai, se mai scapa cate-un part si la case mai mari, cu sau fara doctorate.

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cincisprezece − 2 =

ACTUALITATE
Monica Iacob Ridzi află dacă va fi eliberată         Perversiuni între copii, în curtea fostei mine Aninoasa         Accident grav în Vețel: un autocar și un camion au fost implicate         A murit jurnalistul Andrei Dumitru Vlad         GOSPODĂREŞTE. Firma care se ocupă de deszăpeziri la Deva este pregătită să intervină         Apel umanitar. Ioan Vălean are nevoie urgentă de o transfuzie de sânge         Colecționar de antichități lăsat fără artefactele antice provenite din Munții Orăștiei         Microbuz implicat într-un accident rutier pe DN 66         Se strică vremea. Vin ninsori abundente         Premianții Concursului Internațional de Interpretare Vocală         S-a redeschis traficul rutier pe Podul peste Mureș         Hoți de lemne prinși în pădurea Petroșaniului         Când va începe restaurarea vechii biserici din Boz         Doru Vișan – fost director al Termocentralei Paroșeni, lăsat de hoți fără electrocasnice         Cât va costa intrarea la patinoar în Deva         Cetatea Devei la Târgul de Turism         Doi jandarmi au salvat o femeie din mâinile unui jefuitor         Proiectul vânzării terenului de 80.000 de metri pătrați unei companii germane a fost respins         Angajații APIA Hunedoara au continuat protestul         Hunedoara anilor 1960, descrisă de scriitori: orașul uriaşului complex de uzine unde fierbe în clocot oţelul