“Dacii nu aveau timp să înveţe limba latină…”

          sanduCică Bulă era securist şi a primit misiunea de a însoţi lotul de gimnastică al României la Olimpiada de la Los Angeles, în 1984. Se întoarce el în ţară şi colegii, curioşi, îl întreabă cum e în Statele Unite. “Mă băieţi”, zice Bulă, “ăia n-au nici trecut glorios ca al nostru, n-au nici viitor de aur, da’ au un prezent de te doare capu’…”.

            Total nemulţumiţi de mediocritatea societăţii româneşti, ne căutăm refugiul mai puţin în viitorul de aur (sondajele arată că majoritatea crede că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită – deşi este greu de precizat vreo direcţie…), dar foarte mult în trecutul nostru plin de eroi, glorie, viteji şi ascendenţe ilustre. Dacă acum nu suntem, cel puţin atunci… Numai că acest gen de a ne culca pe o ureche este nociv pentru un popor care doreşte să-şi găsescă un loc onorabil în noua structură de putere care se formează, greu, dar se formează – Uniunea Europeană (rămânerea noastră pe dinafară ar fi avut efecte catastrofale, dar asta este o altă discuţie). În perioada interbelică, Emil Cioran a dat glas unei părţi a acestor frustrări în volumul Schimbarea la faţă a României, legionarii au încercat să ducă România în modernitate şi să-i definească o identitate după un model tradiţionalist-mistic, iar comuniştii au aplicat mai multe modele, în funcţie de interesele dictatorilor succesivi – ba am fost provincie rusească de filiaţie slavă, ba ne-am descoperit vâna daco-romană, ba ne-am uitat doar la daci. Pasiunile sunt însă mult mai vechi, de pe la paşopt am putea spune, ba chiar şi Şcoala ardeleană a introdus diverse modalităţi de raportare la istorie, latinitate, etc. Cărţile, piesele de teatru, filmele au contribuit şi ele la proliferarea unor imagini deformate despre anumite evenimente istorice, astfel că până la urmă mulţi au ajuns să creadă că Ştefan cel Mare şi nu Barbu Ştefăcescu-Delavrancea a spus că Moldova nu e a mea şi nu este a voastră, ci a urmaşilor urmaşilor noştri în veacul vecilor. Efectele de scenă au completat profeticele vorbe.

            Nivelul redus al educaţiei şi importanţa tot mai mică acordată studiului istoriei se întâlnesc, ciudat, cu nevoia din ce în ce mai acută a unei poziţionări identitare, la nivel local, regional sau naţional. Educaţia superficială face casă bună cu maniera superficială de utilizare a internetului, de unde sunt preluate de-a gata şi date corecte, dar şi aberaţii – acestea din urmă având avantajul că sunt seducătoare prin modul în care răspund orgoliului nostru rănit şi frustrărilor de diferite tipuri. Vrem cu disperare să avem ceva inedit, fantastic, care să ne redea demnitatea pe care România actuală nu reuşeşte să o găsească, din cauza unei proaste gestionări prelungite. Exemplele sunt nenumărate, de la schelete uriaşe descoperite la Roşia Montană, descoperire ţinută evident secretă, la tăbliţele de la Tărtăria, despre care nu e suficient să se spună că sunt foarte vechi, că nu au fost descifrate, ci că sunt cele mai vechi, mai vechi nu există, cu ele a început scrisul pe Planetă, ba apăruse la un moment dat ceva de genul când nimeni nu ştia să citească, la Tărtăria se scria – o contradicţie în termeni.

            Foarte puţini se obosesc să se documenteze, iau totul de-a gata. Am văzut reluată zilele trecute tema dacilor cuceriţi de romani, care în răstimpul dintre cucerire (anul 106 d.Cr.) şi retragerea aureliană (finalizată în 275 d.Cr.) nu ar fi avut timp să înveţe limba latină, că soldaţii legiunilor romane erau din toate colţurile Imperiului şi deci puţin cunoscători de latină. Concluzia implicită – nu prea avem nimic de împărţit în termeni culturali cu Imperiul, noi am fost şi rămânem daci. Cine să se obosească să afle cum se produce aculturaţia (ce dracu’ o mai fi şi aia…?) Oare există cazuri similare? Oare francezii se trag din gali? Nu cumva din franci, care nu sunt gali? N-or fi şi ei amestecaţi cu vizigoţi şi alţi migratori, veniţi de prin stepe? Oare nu cumva dacii şi noi nu suntem chiar acelaşi popor şi etnogeneza românească este mai complexă şi la fel de onorabilă? Avem o mare şansă că civilizaţia dacilor e pe teritoriul de azi al României şi ne onorează, dar mi se pare că se cultivă deliberat confuzii de genul 2050 de ani de la crearea statului centralizat dac sub conducerea lui Burebista

            Dar cine are nevoie de adevăruri? Mai bine legănaţi în iluzii de mărire. Ne place să trăim în spectacol, mascaradă şi poleială.

Comentarii FB

comentarii




4 Răspunsuri la ““Dacii nu aveau timp să înveţe limba latină…”

    1. Alex. Gruian

      Mai ovi, poporul bulgar s-a format din amestecul populatiei bastinase de la sud de Dunare cu BULGARII care veneau din spatiul actual al Transnistriei. Populatia bastinasa – ceea ce a mai ramas din traci – a fost practic coplesita de valul migrator.
      Iata si surse bibliografice.

      http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/dacomania-cum-mai-falsificam-istoria

      http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/dacii-amagirea-protocronismului-alte-mistificari

      http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/niciunul-compatriotii-nostri-nu-are-un-stra-strabunic-dac-care-sa-amint

      http://www.revistateologica.ro/pdf/art7%20bla%20bla%20.pdf

      http://www.revistateologica.ro/pdf/art7%20bla%20bla%20.pdf

      http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2ni

      Va doresc lectura placuta!

      Răspuns
  1. victor

    Daca dacii n-avura timp sa-nvete latina de unde atatea cuvinte de origine latina in dictionarul romanesc? De la turci, tatari, greci sau nemti?

    Răspuns
    1. Alexandru Gruian

      Pai asta-i chestia, ca poporul roman s-a format in principal prin migratia populatiei de la sud de Dunare. Cautati datele pe historia.ro. Populatia de la sud de Dunare a ramas sub stapanire romana si dupa retragerea aureliana, a avut timp sa invete limba latina, a suferit influente slave profunde, apoi influente de la turci, tatari, mai putine de la greci, cum bine remarcati de altfel, ceva mai putine si mai tarzii de la nemti… in acest mod s-a format poporul roman, si nu din daci, nici macar exclusiv din daco-romani.

      Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

patru × patru =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Păsat şi tocană de oaie la Târgul de produse tradiţionale. Costul: 21.000 de lei         Salvaţi de pe Transalpina         ADMINISTRAŢIE PSD. Şapte ani de jalbe la „Împărăţia” primarului Cazacu din Brad. Degeaba!         Ofertele de restaurare a Castelului Corvinilor vor fi reevaluate         Accident pe DN 66. S-a răsturnat cu camionul         TURISM. Demersuri pentru declararea zonei Vulcan – Pasul Vîlcan staţiune de interes local         Șir de accidente grave pe șoselele Hunedoarei         Accident pe Calea Zarandului din Deva. Un autocar și un autocamion sunt implicate în coliziune         Ministrul Energiei nu ar vrea să renunţe la centralele pe cărbune         150 de ani de activitate corală neîntreruptă în Orăștie         Autobuz implicat într-un accident mortal pe DJ 687 Hunedoara – Deva         ZILELE MAGHIARE DIN JUDEŢUL HUNEDOARA. Au fost decernate premiile ”Barcsay Ákos” 2018         FOTO: Accident grav pe autostradă. Șase mașini au fost implicate, iar șapte oameni au fost răniți         Probleme mari pe listele “Fără penali”. Sute de semnături anulate în Valea Jiului. Primarul Uricaniului, ameninţat cu o plângere penală!         Liga a treia. Victorie pentru CS Hunedoara, eșec pentru Deva         Mai multe drumuri județene devin drumuri forestiere         Amenzi pentru tăieri ilegale de lemne         Soarta minelor Lupeni şi Lonea e pecetluită. Nici măcar nu sunt luate în calcul în Strategia Energetică a României         Tânăr prins la furat în Hunedoara         Zilele Maghiare din Județul Hunedoara – 22-30 septembrie 2018