Dacă nu ești liliac, vulpe sau broască, rabzi cu dreptatea-n mână! Autostrada Lugoj-Deva dă să-ngroape pescăria de la Brănișca

Ca în orice afacere girată de statul român și construcția autostrăzilor este un drum anevoios, cu sume uriașe cheltuite pe lucru mai degrabă prost făcut. Tronsoane pe care se repară de trei ori după inaugurare – și tot degeaba, se pare -, lucrări întârziate din motive de toată jena, drumuri distruse în localitățile unde s-a construit/ se construiește și, nu în ultimul rând, comunități întregi întoarse pe dos și afaceri îngropate în nămolul autostrăzilor la care se lucrează cu deceniul. O investiție „tocată mărunt” de construcția autostrăzii este cea de la pescăria din Brănișca.

 

În timp ce, ca într-o poveste proastă, tot felul de personaje legate de proiectul autostrăzii Lugoj-Deva au transmis, de-a lungul timpului, justificări pentru sumele uriașe cheltuite numărând vulpi, broaște, lilieci și alte vietăți de pe traseu, pentru care trebuie proiectate soluții speciale de traversare (să nu deranjeze sistemul!), grija față de comunități și afacerile ce le susțin nu s-a arătat la același nivel. Specialiști au blocat inclusiv construcția autostrăzii, din motive ce s-au dovedit (cvasi)inventate (lilieci, cimitire etc.) (dar care au costat scump), dar pentru nimeni nu a fost prioritar să gândească cele mai bune soluții pentru a ajuta comunitățile să aibă acces la terenuri și investițiile afectate de autostradă să poată continua să se dezvolte.

În demagogia tipică vremurilor românești pe care le trăim, e bun milionul de euro aruncat pe povești ecologiste, dar nu e bun cel ce ar da ajutor comunităților din preajma autostrăzii, cele ținute-n noroiul lucrărilor cu cincinalele.

 

Povestea unei investiții

 

În mijlocul analizei noastre se află o investiție care a avut sporul ei, câtă vreme nu a fost încălecată violent de construcția autostrăzii Lugoj-Deva. Nu spune nimeni – nici măcar administratorii afacerii -, că nu trebuia făcută autostradă, că nu trebuia să treacă pe unde trece: dezvoltarea are nevoie de asta, chiar dacă, în România, costă enorm și iese, mai mereu, prost (dacă ar fi să amintim numai tronsonul Orăștie-Sibiu, reparat la nesfârșit, ca orice lucrare proastă). Dar nici nu poți construi autostrada fără să te uiți în jur, pe drum, să vezi dacă nu lași numai pagubă în preajmă.

Pescăria de la Brănișca, cu bălțile sale de pescuit, este bine cunoscută de mai mulți ani. O găsești cu ușurință inclusiv pe Internet, mai ales în zonele vizitate de pescari, iar pentru hunedoreni și alți iubitori de pescuit din județele apropiate este o destinație știută. Administratorii afacerii au dus investiția la nivelul următor, afacerea devenind, în timp, un complex de agrement, care beneficiază, în afară de bălțile de pescuit, și de pensiune, terasă, piscine, locuri de joacă pentru copii. Localizarea e numai bună, la distanță mică de municipiul reședință de județ, Deva, așadar tot ce trebuie pentru o afacere bună.

Necazul a venit odată cu construcția autostrăzii. Așa s-au potrivit lucrurile, încât traseul autostrăzii este exact peste bălțile de pescuit de la Brănișca, pe zona concesionată de administratorii complexului de la comunitatea locală. În felul acesta, o mare suprafață de luciu de apă, din bălțile de pescuit, s-a dus pe pustie… adică s-a dus pe autostradă. Ca să fie încă mai aspru, autostrada a împărțit în două suprafața complexului, lăsând o baltă „mutilată” și încă una dincolo de drumul de mare viteză ce va străbate zona (într-un viitor pe care încă nu-l știm cu siguranță).

 

 

De astupat gura oamenilor

 

De-o parte a autostrăzii a rămas partea de agrement și o baltă, de partea cealaltă bălți. Construcția autostrăzii a luat din luciul de apă, a distrus ce mai viețuia în apropiere, a înghesuit totul, să-și facă drum. Cum nu au venit cei de la Mediu să anunțe că sunt ceva lupi, vulpi, jderi, broaște sau șerpi dornici să treacă de pe o parte pe cealaltă a zonei, pe constructorii autostrăzii nu i-a mai durut capul. Pentru oamenii care au terenuri dincolo de autostradă și pentru investitorii care au nevoie de acces la bălțile lor nu s-a trezit nimeni să facă lobby.

Au încercat să facă lobby administratorii complexului. Care au urmărit proiectul de la început, au făcut drumuri pe la București, pe la ministere. Inițial, aceștia aflaseră că va exista o traversare a autostrăzii în zona bălților. Acum, nu mai este, se pare a dispărut. Accesul din zona centrală a complexului la cele două bălți de capăt se poate face acum, prin „bunăvoința” constructorilor autostrăzii, pe la câțiva kilometri – stânga sau dreapta, la alegere. Cumva, probabil pentru a le închide oamenilor gura, de la un pasaj lateral peste autostradă, constructorii au tras un soi de dâră prin pământ, în buza dealului (se vede în fotografiile atașate), evident greu accesibilă pe vreme rea, dar cu pretenție de drum de acces.

 

 

Bani cheltuiți, acoperiți cu asfalt

 

Este important de notat mai exact, în acest punct al relatării, ce a tăiat, în fapt, autostrada, din afacerea cu agrement și pescărie de la Brănișca, în afară de separarea terenului – apropos, ne și închipuim cu fug paznicii de pe bălți cu mașinile sau ATV-ul, ocolind kilometri, dintr-o parte în alta, când mai vine un client, să le taie bilet!

În fapt, autostrada a tăiat și din investițiile făcute de administratorii complexului în ultimii ani. Pentru că statul român, legea românească și instituțiile care spun că o aplică nu au fost îngăduitoare în a cere respectarea a sumedenie de norme și reguli, respectare care se traduce în bani. În afară de dotări și amenajări specifice, pe care le-au îmbunătățit în timp (consolidări, refugii, pontoane, bărci etc), instituțiile au cerut administratorilor realizarea de canale de gardă, scurgeri, sisteme de siguranță în caz de calamitate. Investiții care au fost realizate, pentru că altfel nu putea funcționa afacerea cu toate înscrisurile în regulă.

În ideea că acela era drumul de dezvoltare a afacerii, susținuți de interesul tot mai mare al clienților, fie pescari, fie persoane dornice de zile liniștite în aer liber, administratorii complexului cu pescărie de la Brănișca au făcut toate investițiile necesare, fără să știe că ele vor ajunge să fie amenințate de o altă investiție, a statului, aceasta din urmă aducându-i într-o situație extrem de dificilă: și cu banii cheltuiți, și cu afacerea tăvălită.

 

 

Și totuși, nu se lasă!

 

Evident că oamenii nu s-au lăsat puși la pământ de această situație delicată. Deși nimeni nu i-a considerat la fel de demni precum vulpea, liliecii sau broaștele ecologiștilor, ca să aibă parte de tratament „omenos” și să li se ofere o șansă pe care, iată, doar animalele o mai au în România contemporană. Administratorii pescăriei au folosit, cum era de așteptat, singurul instrument care le-a rămas (un instrument care, știm cu toții, înseamnă timp îndelungat pierdut și cheltuieli): judecata. Cea care, printr-un act de justiție pe are oamenii îl speră onest și în spiritul dreptății, spunând că în el și-au învestit încrederea, să le acopere măcar parțial necazul. O judecată care, tot evident, nu le va reda afacerea în dimensiunile la care au gândit-o și pe care au construit-o, dar le va aduce măcar acoperirea investițiilor pe care le-au făcut tocmai pentru a respecta cele cerute imperativ de stat.

 

 

Model în repetiție

 

 

Între timp, lucrurile nu sunt încurcate și urâte doar pe partea cu lipsa de interes a statului constructor de autostradă față de oamenii din comună și oamenii de afaceri locali care nu au acces normal la terenurile lor. Parcă după modelul „patentat” al autostrăzii Orăștie-Sibiu, care pare să se sfărâme în fiecare lună și care se repară la nesfârșit, în zona despre care vorbim s-a făcut trecere pe sub autostradă, capabilă, teoretic, să preia ape mari: o variantă de scurgere. Care începe în pământ și tot acolo se termină (vezi foto). Subtraversare care nu se cuplează cu canalele de gardă pe nicio parte a autostrăzii. Subtraversare care pare să fie și sub nivelul luciului de apă. Fără să ai multă carte în domeniul tehnic, poți vedea că, în cazul unei inundații masive, apa adunată sub autostradă de canalul de subtraversare se va adăposti taman pe marginea drumului. Va fi, de asemenea, interesant de văzut cum va lucra apa din izvoarele din zonă asupra pământului pe care a fost așezată autostrada. Dar cine știe, poate că nu va mai ploua așa de mult în următorii ani!…

 

 

În loc de concluzie

 

Prea multe nu mai avem de spus.

Pe de-o parte, am văzut cu toții cât scandal se face pentru că trebuie construite treceri „naturale” peste autostradă, ca să aibă acces „la rude” mormolocii, viperele dungate sau cărăbușii zurlii… Și sumele uriașe cheltuite pentru studiul felului în care jivinele vor accesa trecerile peste autostradă.

Pe de altă parte, am văzut că accesul normal și mai lesne al oamenilor la pământurile lor, care trebuie lucrate, dar și menținerea unor investiții mari făcute în zona pe care trece autostrada nu sunt de interes pentru statul-constructor-de-autostrăzi.

Cam asta este realitatea românească.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “Dacă nu ești liliac, vulpe sau broască, rabzi cu dreptatea-n mână! Autostrada Lugoj-Deva dă să-ngroape pescăria de la Brănișca

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

doi + șapte =

ACTUALITATE
Lucrări recepționate pe strada Pietroasa din Deva         Concerte reprogramate, ca urmare a decretării doliului național         Miner rănit grav la Mina Lupeni         Accident grav în Bălata         10 ani de la cel mai cumplit jaf armat din Hunedoara. Ce s-a întâmplat cu „echipa morții”         LEGILE JUSTIŢEI. Mircea Moloţ: „Şi magistraţii trebuie să răspundă pentru greşelile lor”         Firma omului de afaceri Emil Părău va achita 3.500 de lei Societăţii Române de Televizune         Mihai Mica a fost exclus din ALDE şi pierde postul de consilier local la Deva         Corvin Caffé – pseudoroman cu un oltean de… Hunedoara         Primii colindători la Primăria Deva         Bătrâni jefuiți în locuință, de falși instalatori         Spargere în cabinetul stomatologic         Accidentat pe o trecere de pietoni din Orăștie         UPDATE. Copila de nouă ani dată dispărută a fost găsită         11 utilaje de deszăpezire vor acționa în municipiul Deva         Bilete gratuite de călătorie pentru pensionari         Brazii de Crăciun vor fi aduși din Alba         Peste 7.000 de turişti au vizitat Cetatea Deva în luna noiembrie         Aproape 500 de persoane au fost sancţionate de poliţiştii locali în luna noiembrie         Primarul Gheorghe Ile va primi daune morale