Cronica sentimentală. JIUL PETROȘANI – 100 ! STATISTIC…

Astăzi, 11 martie 2019, conform statisticii, se împlinesc 100 de ani de la înființarea  clubului sportiv sub tutela căruia  ființează ca nume consacrat și simbolic Jiul Petoșani. Numele de pe… certificatul de naștere de-acum un centenar era:  Clubul Atletic al Minelor din Petroșani. De-atunci clubul și echipa de fotbal s-au consacrat  sub numele actual, chiar dacă pe parcursul centenarului a mai fost botezat de circumstanță  și altfel- Partizanul, Flacăra, Minerul…

În urmă cu 52 de ani am debutat în  cea mai frumoasă meserie- cea de ziarist !- ca reporter de sport, chiar cu Jiul, la puțină vreme după revenirea în primul eșalon valoric, în 1966, sub antrenoratul asigurat de Eugen Mladin. Atunci jucau în A , dar sub conducerea lui Ștefan Coidum, jucători redutabili: Victor Zamfir, Florea Martinovici, Cornel Pavlovici, Mihai Ciornoava, Emil Dumitriu II, Marin Peronescu, Ioan Achim, Petre Libardi, Mircea Crăciun… Mai apoi : Ion Vasile, Teodor Pop, Andrei Stocker, Gogu Tonca, V. Ionescu, Max Naidin… Coidum a adus stilului aprig de luptă un plus în privinţa tehnicii individuale şi jocului tactic, aplicabile datorită valorii fotbalistului său preferat, Petre Libardi. Care făcea jocul la mijloc, ca şi ambele faze. Era ora la care nea  Eftimie Ionescu lansa, pentru Jiul,  măgulitoarea… metaforă: “Echipa dansatorilor frenetici”…  Meciuri la care i-am întâlnit, cunoscut pe mulți dintre fotbaliștii  care au rezistat  13 ani în prima divizie, sub conducerea antrenorilor  Jean Lăpușneanu și Andrei Sepci,  până la retrogradarea din 1960: Aurel Crasnic, Tudor Paraschiva, Gheorghe Romoșan, Costică Moraru,  Ștefan Szoke, Costică Marinescu, Ștefan Codium- antrenorul de mai târziu, Iuliu Farkaș I, Emeric Farkaș II, Emil Ciurdarescu, Ion Ghibea, Lica Panait, Iosif “Bontu” Deleanu sau Gică Nertea- cronicarul de la Sportul, de-acum coleg la masa presei… Între ei, Emil Ciurdărescu devenea legendă printr-un gol marcat  celebrei CCA,  pretendentă la titlu,  gol de la jumătatea terenului, după o degajare neglijentă a portatrului Toma, minge interceptată de Ciurdi și ajunsă în poartă înaintea lui…Toma. Gol care a făcut-o pe Petrolul campioană  a doua oară, în 1959,  și se povestea că Jiul a ajuns la Petroșani abia după două zile, fiind… arestată la Ploiești.   Iar în 1967 Coidum începea  un nou îndelungat  stagiu de existenţă a Jiului  în primul eşalon valoric, de 19 ani, sub conducerea administratuvă abilă a cuplului directorial, de la CMVJ, Otto Abraham- Ioan Karpinecz, Iani Baci…  La care s-a… școlit Mircea Pascu, viitorul președinte al FRF și înalt demnitar al UEFA și FIFA.

Prin trecutul său divizionar la primul nivel, pe la  Jiul Petroşani s-a perindat o reală pleiadă de antrenori  renumiți. Precum  Coloman Braun-Bogdan, Cibi-baci, pe care am avut şansa să-l mai întâlnesc pe  când era observator federal, şi să ascult multe poveşti cu fotbalişti şi despre fotbal şi oameni de fotbal… Iar când se nimerea să fie delegat la Jiul şi nea Ioan Chirilă, erau mai intersante aducerile lor aminte decât orice meci…Tot aşa i-am întâlnit pe foştii antrenori Andrei Sepci şi Eugen Mladin. La multe meciuri ne întâlneam cu veteranul antrenorilor din Petroşani, Vasile Lazăr, un nea Mitică  Pătraşcu al Văii Jiului. Viorel Tălmaciu a ajuns la Petroşani tot spre sfârşit de carieră şi era consacrată, între apropiaţi, gluma sa, cu cele 3 bancnote de 100 de lei, bani de-atunci, pe care le purta tot timpul într-o fantă ascunsă a borsetei, şi zicea cu resemnare: “Cu 300 ajung,  de oriunde din ţară, acasă !” Confirmare că instabilitatea antrenorilor, la noi, e boală veche…

Titus Ozon a avut cele mai bune rezultate, ca antrenor  în România, numai la Jiul Petroşani, între 1968-1970. Pe care nu le-a mai repetat la revenirea din 1974.

Marele Traian Ionescu a ajuns la Jiul în 1977, dar nu s-a putut acomoda, precum, înaintea sa, Traian Ivănescu, mai puţin celebru, dar câştigător al CUPEI ROMÂNIEI în  23 iunie 1974, 4-2 în finala  cu Poli Timișoara! Cu o echipă tare frumoasă: Gabriel Ion – Ion Nițu, Gogu Tonca, Andrei Stocker, Adrian Dodu – Alexandru Nagy, Petre Libardi – Arpad Szucs, Gheorghe Mulțescu, Adalbert Rozsnyai, Mihai Stoichiță.  Goluri marcate de  Mulțescu-min. 32, 34, 47 și Szucs, min.77, respectiv Surdan și Bungău. (  Jiul ratase o altă finală, în 1972, cu Rapid).

La  Jiul Petroşani  s-a produs, între 1975 -1976,   în mandatul lui Ion V. Ionescu, Jackye, avându-l ca secund pe Toader Pop, “cel mai bun secund pe care l-am avut!!”,  s-a produs saltul echipei de la lupta încrâncenată la tehnică individuală, la  o idee  de joc presupunând valorificarea calităţilor personale într-un grup cu relaţii de joc intens exersate, până la închegarea automatismelor între jucători, și de la gazonul…  negru, la cel verde, de iarbă. Lucru posibil numai după ce lui Libardi i s-au alăturat Gigi  Mulţescu, Bela Rozsnyay, Mihai Stoichiţă, Bucurescu, o vreme şi Dumitrache. Etapă în care lupta aprigă în noroi a fost înlocuită cu jocul  mingicarilor pe iarba verde, care i-a dus la lotul naţional deodată pe Mulţescu şi Rozsnyay…

Au mai trecut pe la Jiul, la apus de carieră, Bazil Marian, Eugen Iordache,  Ion Bălănescu, Gică Ene, dar s-au afirmat aici, ori s-au lansat, sau au încercat ca antrenori Gogu Tonca, Dumitru Marcu, Petre Libardi, Gigi Mulţescu, care s-a consacrat în…Turcia. A încercat şi-n România de mai multe ori, la Dinamo, la Jiul, Poli Timşoara, la Sportul, “U”Cluj, Petrolul, Astra, la Piatra Neamţ… Unde nu a antrenat? Dar rămâne… sultan la turci; mai nou  pe lângă București… Mai încoace, la Jiul s-a făcut mare ca antrenor, singura dată în carieră, Ion (Liţă) Dumitru, cu o promovare în 1996, dar legată de controversatul Miron Cozma, după care Liţă a plecat cu miliardul, se zicea atunci… Echipa s-a mai chinuit un an în “A”, avându-i ca antrenori pe Ion Ion şi Gigi Staicu…

De atunci, Jiul s-a tot chinuit, până a… murit. Că rimează…Timp în care, ghinionistul de la Genova, din meciul România – Irlanda, din  CM 1990, Daniel Timofte (ratare,  la 4-4, a unei lovituri de pedeapsă, care ne-a  scos din cărţile sferturilor de finală), şi-a încercat şi el norocul ca antrenor la echipa care l-a consacrat. Dar…

… Azi, Jiul Petroșani mai există în amintiri. Precum cele de mai sus.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “Cronica sentimentală. JIUL PETROȘANI – 100 ! STATISTIC…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

douăzeci − 7 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Accident rutier pe Calea Zarandului din Deva         Codrii dispăruți. Tăierile masive de pădure din Ținutul Pădurenilor se văd din satelit         Povestea Buzduganului lui Ioan de Hunedoara, din Porţile de fier ale Transilvaniei         O viitură a provocat distrugeri șoselei construite pe fonduri UE în Ținutul Pădurenilor         Sarmizegetusa Regia își deschide porțile pentru copii         Reparații pe Autostrada Deva – Orăștie         Accident grav cu motocicleta         Ruinele combinatului siderurgic din Hunedoara, înghiţite de natură         DIN NOU DESPRE GUNOAIE. Brădenii reclamă proastele servicii de salubrizare         SUB SLOGANUL: VISION IS LIFE. OpticLine, încă un pas spre revoluționarea medicinei românești         Autostrada Lugoj – Deva. Cum arată ultimul kilometru de pe Lotul trei         Noaptea Muzeelor. Mii de oameni la Castelul Corvinilor         Carmen Hărău, senator PNL: “Cod roșu de avarie: sectorul energetic național!”         Cununii în aer liber – pe Cetate şi în Parcul central!         Mâine, pe stadionul din Cugir – FAMILY DAY by Star Transmission – ediție de majorat!         Geoparcul Dinozaurilor a fost reconfirmat ca sit UNESCO         Târgul European al Castelelor, la Hunedoara         Detalii șocante în cazul morții tinerei de 24 de ani, din Deva         Peștera Cioclovina, „sanctuarul” din Munții Orăștiei         Moartea unei tinere de 24 de ani, în centrul Devei