Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor – Cărțile interzise

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva organizează în ziua de 19 aprilie 2018, ora 13,30, în Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, o manifestare cultural-educativă la care sunt invitați toți cei care iubesc cărțile și lectura, în mod deosebit tinerii.

Și de această dată, a fost ales spre prezentare un subiect incitant, care sperăm să stârnească interesul celor prezenți: „Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor – Cărțile interzise”. Am pornit de la ideea că este un subiect destul de puțin cunoscut de public și, de aceea, vom face o trecere în revistă a principalelor cauze care au dus la interzicerea unor cărți și vom prezenta și cele mai ilustre cazuri de cărți cenzurate și de autori interziși de-a lungul istoriei.

Încă de la apariția primelor cărți, acestea au suferit rigorile unei cenzuri drastice din partea Bisericii, la început, sau a puterii politice, rațiunile fiind de ordin politic, religios, sexual sau social. Însăși originea expresiei „a pune la index” se află în celebrul și temutul „Index al cărților interzise” (Index librorum prohibitorum) emis de Inchiziție la mijlocul secolului XVI. Această listă a cărților interzise a fost reînnoită aproape în fiecare deceniu și a fost publicată până în anul 1948, iar cărțile unor mari personalități ale culturii și științei, de la Denis Diderot și Voltaire până la Simone de Beauvoir și Ferdinand Céline, au fost trecute pe „lista neagră” a cărților interzise.

Biserica Catolică a interzis cărți care tratau originea Universului, teoria heliocentrică, scrise de Galileo Galilei și Giordano Bruno, sau cărți ale lui Martin Luther și Jean Calvin, care combăteau dogmele catolice, și exemplele nu se opresc aici.

Secolul XX a fost martorul unor atitudini de maximă intoleranță față de autori socotiți că încalcă dogme politice, atât în țările occidentale, cât și în URSS și țările satelite. Astfel, au fost interziși autori renumiți ca Erich Maria Remarque, Erich Kästner, Thomas Mann, Klaus Mann, Alfred Döblin (în Germania nazistă), cât și Boris Pasternak, Alexandr Soljenițîn, George Orwell, Margaret Mitchell etc. De asemenea, în regimul comunist, de îndată ce un scriitor emigra în Occident, cărțile lui erau interzise, este cazul unor scriitori ca Ivan Bunin, Evgheni Zamiatin, Vladimir Nabokov, iar în România, Petru Dumitriu, Norman Manea, Petre Popescu, Ioana Crăciunescu, Nicolae Balotă, Nina Cassian, Gabriela Melinescu, Herta Müller etc. Mari nume ale culturii române au fost ținute în umbră de regimul totalitar: Mircea Eliade, Emil Cioran sau Vintilă Horia fiind doar câteva dintre ele.

Pe lângă considerentele politice de interzicere a unor cărți, au existat și cărți care au fost interzise pentru că erau considerate obscene, libertine, excesiv de erotice. A fost cazul unor cărți devenite capodopere, începând cu câteva poezii de Charles Baudelaire și „Doamna Bovary” a lui Gustave Flaubert, în secolul XIX, și continuând cu celebrele romane ale secolului XX ca „Amantul doamnei Chatterley” de H. D. Lawrence, „Lolita” de Vladimir Nabokov, „Ulise” de James Joyce, romanele „Tropicul Racului” și „Tropicul Capricornului” ale lui Henry Miller.

Indiferent de criteriile care au stat la baza interzicerii unor cărți sau autori, cititorii au reușit, în toate epocile, să „dejoace” intențiile cenzurii, astfel că majoritatea cărților interzise au ajuns, în cele din urmă, în mâinile iubitorilor de carte.

Toate acestea vor fi amplu prezentate în fața publicului, scopul acțiunii fiind acela de a aduce în fața tinerilor informații pe care, poate, nu le află la orele de clasă.

În final, ca de obicei, vor fi adresate întrebări publicului din sală, cei care răspund corect fiind răsplătiți cu frumoase premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

opt + unu =

ACTUALITATE
Sinucidere în spital         Bulevardul Mihai Viteazul va fi modernizat         Parcarea jefuită de pe DN 76         Polițiștii au descins la locuințele unor tineri, suspectați de trafic de cannabis și cocaină         Comori dacice impresionante traficate de un german         Despre soarta cărților…         INIŢIATIVĂ. Aleşii ALDE prezintă surse de finanţare pentru Deva         Noaptea Lungă a Industriei – În 10 mai, Cugir și Sebes         Întâlnire inedită în Cetatea Deva         INVENTARUL ȚINUT LA SECRET DE CONSILIUL JUDEȚEAN. Cât de proaste sunt drumurile Hunedoarei         S-a reluat furnizarea gazului metan la Termocentrala Mintia         Percheziții la persoane bănuite de înșelăciune. Prejudiciul depășește 200.000 de lei         DEVA. Mesaj emoţionant transmis de primarul Florin Oancea veteranilor de război         ULTIMUL EPISOD. Sarmizegetusa Regia, o istorie a furtunilor care au devastat monumentul UNESCO (IV)         Restaurarea Cetăţii Orăştiei va costa cinci milioane de euro         Nori de praf peste Hunedoara, de la combinatul siderurgic         Peste 85.000 de puieţi vor fi plantaţi în această primăvară în munţii Orăştiei         Penalizări date constructorilor Lotului III din Autostrada Lugoj – Deva         Artezienele din centrul Hunedoarei mai au de așteptat         Termocentrala Mintia a fost tăiată de la alimentarea cu gaz metan