ZILELE CULTURII CHINEZE. Chinezul Emil le oferă hunedorenilor cultură asiatică şi ceai Pu-erh

Vreme de două zile, luni şi marţi, toţi locuitorii municipiului Hunedoara sunt aşteptaţi la zilele culturii chineze. Primul eveniment va avea loc astăzi, între orele 9 şi 11, la Colegiul Naţional „Iancu de Hunedoara”.

Cel de-al doilea eveniment este programat pentru marţi, 19 aprilie, între orele 12.30 şi 14.00, la cantina Colegiului Economic „Emanuil Gojdu” din Hunedoara. Evenimentul este organizat de chinezul Emil, cel de-al doilea profesor de limbă şi cultură chineză care susţine cursuri la Hunedoara, pe numele său adevărat Yanmin Ji. Cursurile de scriere în limba chineză (caligrafie) şi arta picturii au început în noiembrie la Hunedoara. Ele sunt accesibile oricărui hunedorean interesat, fiind susţinute gratuit.

Foto 2 Yanmin Ji EmilProfesor de la Universitatea din Zhejiang

Profesorul recunoaşte că i-a fost cam greu la început, abia ajuns într-o lume complet diferită faţă de ceea ce lăsase acasă. Probabil că aşa trebuie să fie orice început într-o ţară străină: ceva mai greu. A început să-i înveţe chineză pe tinerii hunedoreni pornind de la lucruri simple: „Cine eşti?” „De unde vii?”, „Cum ne prezentăm”  Adolescenţii, toţi elevi de liceu, se descurcă acum de minune şi la conversaţie, dar şi la scris şi citit complicatele caractere chinezeşti. Yanmin Ji a venit la Hunedoara de la Zhejiang University of Science and Technology. Adică Universitatea de Ştiinţe şi Tehnologie Zhejiang. „Suntem foarte fericiţi cu ceea ce am reuşit să facem şi cu bucuria pe care am împărtăşit-o cu copiii din Hunedoara. Sunt atât de norocos şi fericit să fiu alături de voi, dragii mei studenţi, într-o clasă minunată ca a voastră”, posta, profesorul de chineză pe contul de Facebook unde sunt reuniţi toţi elevii care studiază caligrafie şi pictură chineză.

O viaţă fără prieteni, e o viaţă fără soare

Anunţul de începere a cursurilor l-a făcut în 11 noiembrie, iar de atunci zeci de elevi au început să vină la ore, nerăbdători să înveţe cât mai repede secretele atât de complicatei limbi chineze. Trei zile mai devreme Yanmin avusese parte de a înţelege ce înseamnă ospitalitatea românească: i se stricase bicicleta şi habar n-avea unde şi cum s-o repare. A întrebat în stânga şi-n dreapta, mai mult prin limba semnelor. Nu prea ştie română, zice el, jumătate amuzat, jumătate cu necaz. În cele din urmă, un hunedorean l-a luat cu maşina şi l-a dus până la atelier. Impresionat de faptul că omul şi-a rupt din timpul său ca să-i rezolve lui problema, Yanmin nu s-a lăsat până nu i-a făcut o fotografie şi a postat-o pe Facebook: binefăcătorul – un om între două vârste, îmbrăcat modest cu o căciulă neagră trasă pe ceafă, zâmbind ca un băieţel care tocmai a primit o prăjitură, ne salută fluturând cheile Daciei lui roşii şi vechi. „Cât de amabili sunt oamenii din Hunedoara! O viaţă fără prieteni e o viaţă fără soare!”.

 

Punte de legătură: copiii şi limba engleză

 

În afară de faptul că îi învaţă limba chineză pe copii şi le arată cum pot să „deseneze”, cu migală şi răbdare, complicatele caractere chinezeşti, tot de la el vei afla o mulţime de informaţii despre ţara din care vine sau poţi învăţa arte marţiale chinezeşti, cum ar fi celebrele Chang Quan. Când are vreme, Yanmin colindă împrejurimile.  A fost la Castelul Corvinilor, la cetatea Devei… La început, limba a fost o barieră pentru el, când venea vorba de un dialog susţinut. El nu ştia româneşte, românii nu ştiau chineză… Cel mai bine, la capitolul comunicare, s-a descurcat cu copiii şi tinerii. Ei ştiu, aproape cu toţii, limba engleză, puntea lor de legătură. Cei trecuţi, însă, de prima tinereţe, rup doar ceva franceză şi rusă, care lui nu-i sunt de niciun folos… Între timp, cu seriozitatea de neamţ al Chinei care îl caracterizează, a început să înveţe câte un cuvânt din limba română, ba chiar şi-a luat şi un nume românesc: Emil. E fericit să-i vadă pe ceilalţi că învaţă, cu bucurie, lucruri de la el. Iar pentru primele două zile ale săptămânii care tocmai a început se oferă să îi aştepte pe hunedoreni cu un ceai aromat verde, negru sau ceai Pu-erh.

 

Ce este ceaiul Pu-erh

Ceaiul Pu-erh este făcut din frunze culese manual din copaci de ceai bătrâni. Ele sunt alese, îndepărtându-se frunzele rupte, veștede sau oxidate, iar apoi sunt întinse în încăperi bine aerisite pentru a se ofili puţin înaintea următoarei etape, care presupune stoparea oxidarii prin prăjirea în tăvi. În această fază chinezii rulează frunzele fără a le rupe și le întind la soare pentru a se usca. Frunzele sunt lăsate la soare până mai rămâne suficientă umezeală pentru ca frunzele să nu se sfărâme, apoi sunt sortate pe 10 categorii. Ceaiul Pu-erh sheng (crud), presupune aburirea frunzelor, comprimarea în forme diverse și depozitarea în camere uscate, care permit o oxidare lentă. În plus, micro-organismele participă la desăvârșirea aromelor ceaiului pu-erh. Ceaiul Pu-erh shu este obținut prin oxidarea forțată a frunzelor, care sunt întinse, stropite cu apă și lăsate să se oxideze chiar şi o lună. Abia după oxidare, urmează tratarea lor cu abur și presarea în forme. Studiile arată că ceaiul Pu-erh reduce colesterolul rău şi creşte nivelul colesterolului bun, reduce nivelul de zahăr din sânge şi ateroscleroza, este o sursă de antioxidanţi, are efecte antiinflamatorii, dar ajută şi la scăderea în greutate.

 

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

13 − 10 =

ACTUALITATE
PE BANII PRIMĂRIEI HUNEDOARA. Trai bun (ziua romilor) – 5.000 lei, comemorarea eroilor – 50 lei         MISTERELE HUNEDOAREI. Megaliții – altarele misterioase ale strămoșinlor noștri         Concurs: „Deva înflorește”         Bazinele ștrandului din Deva vor fi renovate         Accident rutier provocat la beție         Marius Surgent (deputat ALDE): „Nu trebuie să existe derapaje în instituțiile cheie ale statului”         Michael Melczer: “Ne pregătim să asigurăm şi iarna viitoare încălzirea municipiului Deva”         Polițiști anchetați de Parchet după scandalul din Lupeni         Tragedie în Petroșani: un bărbat a murit într-un accident rutier         ADEVĂR ŞI PROVOCARE. Împădurim Kogaionul împreună         AFACERI LÂNGĂ MORMÂNTUL LUI ARSENIE BOCA. De ce nu a dispărut talciocul de la Mănăstirea Prislop         Peste 140 de hectare în flăcări         Peste 250 de arbori plantați în Călan         Copil rănit grav într-un accident         Turiștii amendați pentru comportament indecent în Sarmizegetusa Regia „salvați” de magistrați         VIDEO Cea mai frumoasă stradă din Hunedoara a „înflorit”         Armăsar în agonie abandonat pe marginea unei străzi din Orăștie         De Ziua Poliției Române. Dacian Vonu, polițistul anului         Buna Vestire la Mănăstirea Prislop: cozi interminabile la mormântul părintelui Arsenie Boca         Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare