Villa rustica şi necropola antică de pe malul Lacului Cinciş

Hunedoara se numără printre judeţele cele mai bogate în aşezări şi vestigii din vremea romanilor. Aici se află ruinele coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa, ale termelor Aquae Călan şi de la Germisara, sunt rămăşiţele drumurilor imperiale romane şi ale numeroaselor castre, iar de-a lungul timpului au fost descoperite rămăşiţele a zeci de villa rustica. Cele mai multe dintre ele au fost cercetate pe Valea Streiului, în împrejurimile oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, la poalele Retezatului şi pe Valea Mureşului. Au rămas, însă, în anonimat.

O astfel de soartă au avut villa rustica şi necropola antică descoperite în anii 1961 – 1962 pe Valea Cernei, pe malul Lacului Cinciş. La momentul cercetării celor două vestigii din vremea romanilor aveau loc lucrările de amenajare a lacului de acumulare, care au dus la strămutarea a cinci sate din zonă. Ruinele antice au rămas pe ţărm, nefiind inundate de ape. Acum sunt ascunse de bălării şi înconjurate de numeroasele vile şi pensiuni ridicate de la începutul anilor 1990 şi până în prezent. Nu sunt indicatoare care să ateste existenţa locurilor istorice şi nicio autoritate nu s-a îngrijit de ele. Villa rustica şi necropola daco-romană nu au fost promovate, deşi arheologii susţin că sunt importante şi pot deveni atracţii turistice.

În ultimii ani, situaţia lacului de acumulare s-a schimbat şi nimeni nu a fost interesat de vestigiile istorice. Malurile lacului înfiinţat în anii 1960 au devenit proprietăţi private şi în cea mai mare parte sunt îngrădite. Pe o întindere de cinci kilometri, pe malul stâng al lacului de acumulare turiştii pot găsi cu greu „zone libere” unde pot campa fără a plăti. Au mai rămas disponibile câteva terenuri lăsate de izbelişte, cum este cel al fostei Întreprinderi de Construcţii Siderugice Hunedoara (ICSH), ocupate de clădiri ruinate, sau de livezi. Pe un astfel de teren, în zona „Orizont” se află şi rămăşiţele uitate ale aşezării romane şi ale necropolei din vecinătatea sa.

Descoperirile din villa rustica

Potrivit istoricilor, villa era formată dintr-o singură construcţie de formă dreptunghiulară, cu dimensiunile de 15,5 x 22,7 m, cuprindea cinci încăperi şi avea un acoperiş de ţigle. În interior au fost descoperite ceramică, un mortarium, unelte din fier, o râşniţă, o balama de bronz, o fibulă şi alte obiecte mărunte. Cimitirul antic era format dintr-o construcţie funerară şi un spaţiu de înmormântare exterior construcţiei în care s-au identificat 13 morminte de incineraţie. Construcţia era formată dintr-o cameră şi în continuarea ei un spaţiu împrejmuit (o grădină) cu zid de piatră. În interiorul încăperii nu s-au descoperit morminte, doar în spaţiul neacoperit au fost surprinse trei morminte de incineraţie şi unul cu sarcofag de cărămizi care se presupune că era de inhumaţie. La intrarea în acest ansamblu funerar s-au surprins resturile unui pavaj cu dale de piatră şi ale unui postament pe care au fi putut fi amplasate două statui funerare despre existenţa cărora se ştie dintr-o consemnare mai veche. În jurul construcţiei cu grădina funerară s-au cercetat cele 13 morminte de incineraţie.

„Arderea defuncţilor s-a făcut pe loc, gropile aveau forma albiată şi orientarea est-vest, iar în unele cazuri au fost acoperite cu câte o lespede de piatră. La toate mormintele de incineraţie s-au descoperit la baza solului antic câte 1-3 cercuri, cu diametre cuprinse între 3,1-6m, formate din pietre care în opinia autorului trebuiau să protejeze tumuli ridicaţi deasupra mormintelor, dar care în săpătură nu au fost în nici un fel sesizaţi”, se arată în volumul „Aşezările  rurale din  Dacia  romană  intracarpatică”, de Dumitru Popa.

Inventarul mormintelor este bogat şi valoros. „Cuprinde mai multe lame de cuţit din fier, două fibule din argint şi mai multe din bronz, un inel de aur cu gemă, cuie, ţinte, scoabe şi piroane (probabil de la rugul funerar), ceramică variată (ulcioare, căni, farfurii), de bună calitate, inclusiv terra nigra, opaiţe, flacoane de sticlă şi monede. Caracteristicile necropolei de la Cinciş indică o populaţie de origine illiră, iar construcţia considerată villa rustica şi cimitirul sunt legate, mai degrabă, de exploatările de fier din zonă”, informau istoricii, citaţi în volulmul „Aşezările  rurale din  Dacia  romană  intracarpatică”.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 × doi =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Elevă accidentată de microbuz, în Deva         Hoții de pe calea ferată         Tânăr reţinut de poliţişti, după ce a comis mai multe infracţiuni de furt         A fost semnat contractul de modernizare a străzilor din Hunedoara         Soarta Drumului Național 7 A Petroșani – Obârșia Lotrului         Primăria Deva susține învățământul dual în școli         CETATEA NIMĂNUI. Monument UNESCO, Feţele Albe, răvăşit de un incendiu. „Culturnicii” judeţului, absenţi şi birocraţi la eveniment         Avize și studii de fezabilitate pentru noua rețea de transport public ecologic din Deva         A început montarea pavajelor pe noul centru pietonal din Hunedoara         Calvarul șoferilor de pe DN 7 continuă. Restricțiile de pe autostradă s-au prelungit         O nouă tranșă de disponibilizări. Numărul celor care pleacă, în funcție de rectificarea de la Ministerul Finanțelor         Sens giratoriu în locul trecerii de pietoni mortale de pe DN 7         Incendiu la Fețele Albe         Transport public local pentru Cartierul Grigorescu – de miercuri, 14 noiembrie 2018         FINAL DE PROTEST. Preşedintele Mircea Bobora a stins conflictul. Nunu Brilinsky se întoarce la Sarmizegetusa Regia         Restricțiile de circulație de pe autostradă s-ar putea prelungi         Hunedoara premiată la Gala de excelență         Lansare de carte la muzeul din Brad         Violență într-un cartier al Devei         Razii la depozitele de lemne. Ce amenzi au dat polițiștii