Viața noastră. Hunedorenii folosesc de cinci ori mai puţină apă în comparaţie cu anii ’90

Începând cu anul 1995 şi până acum cantitatea de apă distribuită hunedorenilor a scăzut, de la mai bine de 56 de milioane de metri cubi, folosiţi în 1995, la mai puţin de 16 milioane, după cum arată cele mai recente rapoarte ale Direcţiei Judeţene de Statistică . În urmă cu 20 de ani hunedorenii foloseau, doar pentru uz casnic, peste 34 de milioane de metri cubi de apă, în timp ce 22 de milioane de metri cubi de apă erau folosiţi în industrie şi agricultură. Actualmente pentru uz casnic se consumă doar 11 milioane de metri cubi de apă anual, în timp ce industria, sectorul producţiei şi agricultura „sorb” în fiecare an doar 4 milioane de metri cubi.

 

Mai puţină apă, mai puţină igienă?

 

Explicaţia, în ceea ce priveşte consumul casnic, nu e aceea că hunedorenii stau din ce mai prost cu igiena. Consumul de apă a scăzut în raport direct cu scăderea severă a populaţiei, în condiţiile în care Hunedoara este judeţul cea cea mai rapidă scădere a populaţiei din ţară, în ultimii 25 de ani. Astfel, populaţia a scăzut de la aproape 500.000 de locuitori, cât avea în 1990, la mai puţin de 396.000, potrivit statisticilor generale cele mai recente. Și mai grav, natalitatea în județul nostru este pe ultimul loc în țară: numărul nou-născuţilor s-a înjumătăţit în ultimii 25 de ani. Totuși, grație istoriei sale industriale Hunedoara se menține numărul unu pe ţară la capitolul grad de urbanizare: aproape 75 la sută dintre hunedoreni trăiesc la oraş. Pe de altă parte, consumul de apă folosită în industrie, producţie, construcţii şi agricultură a scăzut, şi el, odată cu reducerea drastică a activităţii din domeniile amintite, dar mai ales din siderurgie, minerit şi zootehnie.

 

930 de kilometri de canalizare

 

În ceea ce priveşte apa potabilă, peste 80 la sută dintre locuitorii judeţului (peste 270.000) sunt racordaţi la reţeaua de distribuţie a apei potabile, conform Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara. Procentul este în scădere de la un an la altul, nu pentru că sistemul de distribuţie a apei s-ar deteriora sau ar dispărea, ci pentru că tot mai mulţi hunedoreni au plecat în ultimii ani de la oraş la sat, iar vechile aglomerări urbane sunt din ce în ce mai depopulate. Tocmai de aceea, raoartele DSP arată că numărul hunedorenilor care au apă la robinet a scăzut cu zece la sută în numai doi ani: de la 94 de procente, în 2008, la 84 la sută în 2010! Potrivit aceloraşi rapoarte ale Direcţiei Judeţene de Stastistică lungimea totală a conductelor de canalizare publică este de peste 930 de kilometri. 14 municipii şi oraşe, dar şi 55 de sate şi comune au reţea de canalizare.

 

Alternativa: toaleta uscată şi fântâna

 

Din fericire, în oaşele judeţului mai bine de 9 hunedoreni din zece la sută dintre au apă la robinete, în timp ce de sisteme de canalizare beneficiază în jur de 80 la sută dintre locuitorii judeţului. În ciuda investiţiilor din ultimii ani, cel puţin un hunedorean din cinci încă mai cară apă de la fântână şi foloseşte toaleta din curte. Chiar şi aşa, autorităţile susţin că situaţia noastră este mult mai bună comparativ cu cea a locuitorilor din alte judeţe. Astfel, judeţul Hunedoara se află pe locul cinci la nivel naţional, în funcţie de criteriul toaletei şi al duşului. Hunedoara vine imediat după Cluj, Bucureşti, Brăila şi Braşov, care ajung la o rată de conectare la sistemul de canalizare de 90 la sută. Dacă trei hunedoreni din patru au baie în casă, în Ilfov sau Teleorman abia o persoană din cinci se bucură de astfel de condiţii. Hunedorenii îşi datorează situaţia mai bună, comparativ cu alte zone din ţară, industrializării din perioada anterioară anului 1989. Cei aproximativ 100.000 de hunedoreni care nu au, totuşi, acces la reţeaua de canalizare sau apă la robinete, rămân să folosească toaleta uscată şi fântâna.

 

Din care fântâni putem bea apă

 

Reprezentații Direcției de Sănătate Publică spun că amplasarea şi construirea fântânii trebuie făcută în aşa fel încât să fie protejată de orice sursă de poluare. Dacă adâncimea acviferului (stratul de pământ care stochează apa) este sub de 10 metri, dar nu mai mică de 4 metri, amplasarea fântânii se face la o distanţă de minim 10 metri de orice sursă de poluare (latrină, grajd sau depozit de gunoi).

Pereţii fântânii trebuie construiţi din materiale rezistente şi impermeabile, cum ar fi cimentul, tuburile de beton sau piatra. Pereţii trebuie să se termine cu ghizduri, cu o înalţime de 70-100 de centimetri deasupra solului şi 60 de centimetri sub nivelul solului. Orice fântână, spun specialiştii în igiena mediului, trebuie să aibă capac şi acoperiş, care să o protejeze de intemperii, iar în jurul puţului trebuie să existe un perimetru de protecţie amenajat în pantă, cimentat sau pavat. Hunedorenii care au în curte o fântână trebuie să ştie că aceasta se dezinfectează periodic cu substanţe clorigene. În cazul în care apa din fântânile şi izvoarele publice are concentraţia de nitraţi mai mare decât valoarea permisă, primăria este obligată să asigure gratuit apa potabilă pentru sugari şi copii mici, cu vârsta până la trei ani.

duri, cu o înalţime de 70-100 de centimetri deasupra solului şi 60 de centimetri sub nivelul solului. Orice fântână, spun specialiştii în igiena mediului, trebuie să aibă capac şi acoperiş, care să o protejeze de intemperii, iar în jurul puţului trebuie să existe un perimetru de protecţie amenajat în pantă, cimentat sau pavat. Hunedorenii care au în curte o fântână trebuie să ştie că aceasta se dezinfectează periodic cu substanţe clorigene. În cazul în care apa din fântânile şi izvoarele publice are concentraţia de nitraţi mai mare decât valoarea permisă, primăria este obligată să asigure gratuit apa potabilă pentru sugari şi copii mici, cu vârsta până la trei ani.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

doi × 5 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Scrisoarea deschisă a primarului Marcel Goia: „Autoritățile Publice Locale, bătaia de joc a Statului Român”         Traseu turistic refăcut de salvamontiști în Retezat         Rezultatele Bursei locurilor de muncă pentru absolvenţi – 19 octombrie 2018         „Trofeul Cetăţii” – turneu internaţional de şah la Centrul Cultural ”Drăgan Muntean”         Proteste la ArcelorMittal Hunedoara         La Salonul Hunedorean al Cărții, Editura Școala Ardeleană a fost la înălțime         Comunicat de presă (P): Senatoarea PNL, Carmen Hărău: Educația și cercetarea sunt scoase din agenda curentă a PSD         Imagini aeriene de pe Lotul trei al Autostrăzii Lugoj – Deva. Când va fi inaugurat         CE RĂMÂNE DUPĂ RAPORTĂRILE MĂREŢE. Incompetenţa şi angajările „pe pile” falimentează turismul hunedorean         Orchestra Metropolitană București concertează la Castelul COrvinilor         18 octombrie 1409 – ziua istorică a Huniazilor         Deva – un oraș ecologic și durabil         Scandal în jurul unui bal al bobocilor. Un preot s-a revoltat pentru tema aleasă: Demoni vă doriţi, demoni veţi avea în şcoli în loc de elevi”         Cetatea Blidaru, locul de vis din patrimoniul UNESCO, ignorat de autorități         Vârstnic jefuit în scara blocului         Lansare de carte         Zilele icoanei încep la Deva         Transporturi agabaritice pe ruta Nădlac – Hunedoara         Salonul Hunedorean al Cărții în anul Centenarului         Sarmizegetusa Regia, în imagini de poveste