VALEA JIULUI. Poveștile fascinante ale ținutului aurului negru şi al momârlanilor

Valea Jiului, locul cel mai bogat în zăcăminte de cărbune din România, se află în centrul unui ţinut impresionant prin frumuseţile sale naturale: Munţii Parâng, Munţii Retezat şi Parcul Naţional Defileul Jiului.

 

Minele Văii Jiului au o istorie de două secole şi au fost de-a lungul timpului locurile unor evenimente cu totul neobişnuite.

 

La mijlocul secolului al XIX-lea, Valea Jiului devenise un ţinut atractiv pentru străinii dornici de îmbogăţire, un „El Dorado” al cărbunelui. Zăcămintele carbonifere valoroase se întindeau şi la suprafaţă. „Pături groase de cărbune sunt văzute de pe deal şi tuneluri înguste dezvăluie cărbunele în cazul în care suprafaţa este acoperită. Bulgări de cărbune apar printre pietre în pâraie şi dungi negre apar atunci când solul este transformat de către plug. Marea bogăţie a acestui domeniu al cărbunelui care conţine, aşa cum s-ar părea, cărbune excelent, nu poate fi trecută cu vederea”, relata geologul londonez David Ansted, în ghidul „O excursie scurtă în Ungaria şi Transilvania în anul 1862″.

 

Invadată de străini

La începutul secolului XX, Valea Jiului se dezvoltase ca un centru minier în care s-au stabilit atât cetăţeni din toate ţinuturile Imperiului Austro-Ungar şi din Ţările Române. În minele sale munceau români, maghiari, slovaci şi chiar turci, relata istoricul Nicolae Iorga. Minele din Petroşani erau patronate de evrei bogaţi, iar cele din zona Lupeniului de francezi. „Miezul târguşorului îl alcătuieşte o stradă largă în care tina se tot supţiază cu apă: de o parte şi de alta, prăvălii proaste scot la uşi mărfuri ieftine şi rele. Femei legate la cap, lucrători în haine de oraş, secui cu pălării înalte şi cu fireturi albastre pe scurteica neagră, toate hainele şi feţele din lume se văd prin colţuri, pe când mulţimea cea mare a locuitorilor lucrează chinuită în pământ la cărbunele negru care umple de duhoare aerul umed”, relata Nicolae Iorga.

 

Minele morţii

Istoria minelor din Valea Jiului a fost marcată de numeroase tragedii colective. Cele mai grave dintre ele au avut loc în Lupeni, unde şirul de accidente miniere din ultimul secol a făcut peste 200 de morţi. În 27 aprilie 1922, o explozie înregistrată în Mina Aurelia din Lupeni a dus la moartea a 82 de mineri şi rănirea altor 14 oameni. Al doilea mare dezastru din istoria Minei Lupeni s-a petrecut în 19 octombrie 1917, la Mina Elena şi s-a soldat cu 57 de morţi. „Explozia a fost aşa de puternică, că majoritatea celor căzuţi au fost sfărâmaţi în bucăţi, de nu s-au putut recunoaşte, numele lor s-au ştiut din registrul de mină, fiindcă se ştia cine la ce locuri de muncă muncea”, scria fostul miner Petru Mihăilă. Ultima mare tragedie colectiva a avut loc în anul 2008, la Petrila, unde 13 mineri şi salvatori minieri surprinşi de suflul a două explozii din abatajele minei şi-au pierdut viaţa.

 

Epicentrul grevelor

Primele acţiuni ample de protest din Valea Jiului au fost consemnate în 1875, la câteva decenii de la deschiderea exploatărilor din Petroşani şi Vulcan, primele din zonă. Cea mai tragică dintre grevele minerilor a avut loc în 1929, la Lupeni. Greva generală a izbucnit în dimineaţa de 5 august, în Lupeni. Aproape 4.000 de ortaci de la minele Ileana, Victoria, Aurelia, Ştefan şi Carolina au refuzat să intre în subteran şi s-au îndreptat spre centrul oraşului Lupeni. Minerii au ocupat apoi Uzina electrică din localitate, iar activitatea ei a fost oprită. Autorităţile au răspuns cu represalii armate. În 6 august a fost instaurată starea de asediu, iar militarii au avut liber să folosească armele pentru a-i împrăştia pe protestarii din jurul uzinei. Peste 20 de oameni au fost ucişi pe loc, în timpul represaliilor, iar alţi peste 150 au fost răniţi.

 

Lagărul ostaşilor sovietici

În Valea Jiului, la începutul anilor 1940, a fost înfiinţat unul dintre marile lagăre de prizonieri sovietici. Peste 5.000 de ostaşi predaţi de pe front, cei mai mulţi din Germania, au fost cantonaţi în Lagărul 9 de la Vulcan şi în sublagărele din zonă. Majoritatea au fost puşi să muncească în minele de cărbune, în timp ce alţi prizonieri au fost răspândiţi la celelalte uzine şi exploatări din judeţul Hunedoara. În mai 1944, peste 4.000 de prizonieri se mai aflau în Valea Jiului. Mulţi erau bolnavi.

 

Ţinutul momârlanilor

În Valea Jiului trăieşte una dintre cele mai pitoreşti comunităţi rurale din România, cea a momârlanilor, pe care unii istorici i-au numit urmaşi ai dacilor. Au fost primii locuitori ai aşezărilor de munte, înainte ca ţinutul să devină faimos pentru bogăţiile sale. Potrivit etnologului Dumitru Gălăţan Jieţ, numele de momârlani a fost dat băştinaşilor din aşezările Văii Jiului spre sfârşitul secolului XIX şi este tradus prin „rămăşiţe” sau „urmaşi”. Străinii din Imepriul Austro-Ungar ajunşi în zonă în număr tot mai mare o dată cu dezvoltarea mineritului au fost cei care i-au denumit astfel pe localnici, spune autorul mai multor cărţi despre momârlani. La rândul lor, cei care au venit din alte zone în Valea Jiului au fost numiţi „barabe”, ceea ce însemna pentru localnici intruşi, străini sau oameni fără ţară.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 × cinci =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Cea mai sălbatică zonă a fostei mocănițe a Hunedoarei a devenit traseu educativ         Cum va fi iluminată festiv Hunedoara de sărbători         Cursanții de limbă chineză la momentul bilanțului         Președintele PSD Hunedoara, Laurențiu Nistor, în conflict de interese. Sentința este definitivă!         DISPONIBILIZĂRI. 70 de angajați ai CEH pleacă din sistem. Unii ajung direct în șomaj!         De ce au întors armele sindicatele? Au admis inițial insolvența CEH, acum o resping!         Transalpina va fi închisă         Ziua Armatei Române, celebrată în Hunedoara         Toamna transformă satele din Munţii Apuseni într-un adevărat paradis         PETROȘANI/ Lemnul din toaletarea copacilor, donat bătrânilor         NEMULȚUMIT. Alin Simota a contestat condamnarea pentru fals în declarații         Ilie Balaci a murit         Turiste rătăcite în Masivul Godeanu         Prins la furat de cablu, pe calea ferată         Gara Brad, la doi ani de la începerea lucrărilor de reabilitare         Scrisoarea deschisă a primarului Marcel Goia: „Autoritățile Publice Locale, bătaia de joc a Statului Român”         Traseu turistic refăcut de salvamontiști în Retezat         Rezultatele Bursei locurilor de muncă pentru absolvenţi – 19 octombrie 2018         „Trofeul Cetăţii” – turneu internaţional de şah la Centrul Cultural ”Drăgan Muntean”         Proteste la ArcelorMittal Hunedoara