VALEA JIULUI. Poveștile fascinante ale ținutului aurului negru şi al momârlanilor

Valea Jiului, locul cel mai bogat în zăcăminte de cărbune din România, se află în centrul unui ţinut impresionant prin frumuseţile sale naturale: Munţii Parâng, Munţii Retezat şi Parcul Naţional Defileul Jiului.

 

Minele Văii Jiului au o istorie de două secole şi au fost de-a lungul timpului locurile unor evenimente cu totul neobişnuite.

 

La mijlocul secolului al XIX-lea, Valea Jiului devenise un ţinut atractiv pentru străinii dornici de îmbogăţire, un „El Dorado” al cărbunelui. Zăcămintele carbonifere valoroase se întindeau şi la suprafaţă. „Pături groase de cărbune sunt văzute de pe deal şi tuneluri înguste dezvăluie cărbunele în cazul în care suprafaţa este acoperită. Bulgări de cărbune apar printre pietre în pâraie şi dungi negre apar atunci când solul este transformat de către plug. Marea bogăţie a acestui domeniu al cărbunelui care conţine, aşa cum s-ar părea, cărbune excelent, nu poate fi trecută cu vederea”, relata geologul londonez David Ansted, în ghidul „O excursie scurtă în Ungaria şi Transilvania în anul 1862″.

 

Invadată de străini

La începutul secolului XX, Valea Jiului se dezvoltase ca un centru minier în care s-au stabilit atât cetăţeni din toate ţinuturile Imperiului Austro-Ungar şi din Ţările Române. În minele sale munceau români, maghiari, slovaci şi chiar turci, relata istoricul Nicolae Iorga. Minele din Petroşani erau patronate de evrei bogaţi, iar cele din zona Lupeniului de francezi. „Miezul târguşorului îl alcătuieşte o stradă largă în care tina se tot supţiază cu apă: de o parte şi de alta, prăvălii proaste scot la uşi mărfuri ieftine şi rele. Femei legate la cap, lucrători în haine de oraş, secui cu pălării înalte şi cu fireturi albastre pe scurteica neagră, toate hainele şi feţele din lume se văd prin colţuri, pe când mulţimea cea mare a locuitorilor lucrează chinuită în pământ la cărbunele negru care umple de duhoare aerul umed”, relata Nicolae Iorga.

 

Minele morţii

Istoria minelor din Valea Jiului a fost marcată de numeroase tragedii colective. Cele mai grave dintre ele au avut loc în Lupeni, unde şirul de accidente miniere din ultimul secol a făcut peste 200 de morţi. În 27 aprilie 1922, o explozie înregistrată în Mina Aurelia din Lupeni a dus la moartea a 82 de mineri şi rănirea altor 14 oameni. Al doilea mare dezastru din istoria Minei Lupeni s-a petrecut în 19 octombrie 1917, la Mina Elena şi s-a soldat cu 57 de morţi. „Explozia a fost aşa de puternică, că majoritatea celor căzuţi au fost sfărâmaţi în bucăţi, de nu s-au putut recunoaşte, numele lor s-au ştiut din registrul de mină, fiindcă se ştia cine la ce locuri de muncă muncea”, scria fostul miner Petru Mihăilă. Ultima mare tragedie colectiva a avut loc în anul 2008, la Petrila, unde 13 mineri şi salvatori minieri surprinşi de suflul a două explozii din abatajele minei şi-au pierdut viaţa.

 

Epicentrul grevelor

Primele acţiuni ample de protest din Valea Jiului au fost consemnate în 1875, la câteva decenii de la deschiderea exploatărilor din Petroşani şi Vulcan, primele din zonă. Cea mai tragică dintre grevele minerilor a avut loc în 1929, la Lupeni. Greva generală a izbucnit în dimineaţa de 5 august, în Lupeni. Aproape 4.000 de ortaci de la minele Ileana, Victoria, Aurelia, Ştefan şi Carolina au refuzat să intre în subteran şi s-au îndreptat spre centrul oraşului Lupeni. Minerii au ocupat apoi Uzina electrică din localitate, iar activitatea ei a fost oprită. Autorităţile au răspuns cu represalii armate. În 6 august a fost instaurată starea de asediu, iar militarii au avut liber să folosească armele pentru a-i împrăştia pe protestarii din jurul uzinei. Peste 20 de oameni au fost ucişi pe loc, în timpul represaliilor, iar alţi peste 150 au fost răniţi.

 

Lagărul ostaşilor sovietici

În Valea Jiului, la începutul anilor 1940, a fost înfiinţat unul dintre marile lagăre de prizonieri sovietici. Peste 5.000 de ostaşi predaţi de pe front, cei mai mulţi din Germania, au fost cantonaţi în Lagărul 9 de la Vulcan şi în sublagărele din zonă. Majoritatea au fost puşi să muncească în minele de cărbune, în timp ce alţi prizonieri au fost răspândiţi la celelalte uzine şi exploatări din judeţul Hunedoara. În mai 1944, peste 4.000 de prizonieri se mai aflau în Valea Jiului. Mulţi erau bolnavi.

 

Ţinutul momârlanilor

În Valea Jiului trăieşte una dintre cele mai pitoreşti comunităţi rurale din România, cea a momârlanilor, pe care unii istorici i-au numit urmaşi ai dacilor. Au fost primii locuitori ai aşezărilor de munte, înainte ca ţinutul să devină faimos pentru bogăţiile sale. Potrivit etnologului Dumitru Gălăţan Jieţ, numele de momârlani a fost dat băştinaşilor din aşezările Văii Jiului spre sfârşitul secolului XIX şi este tradus prin „rămăşiţe” sau „urmaşi”. Străinii din Imepriul Austro-Ungar ajunşi în zonă în număr tot mai mare o dată cu dezvoltarea mineritului au fost cei care i-au denumit astfel pe localnici, spune autorul mai multor cărţi despre momârlani. La rândul lor, cei care au venit din alte zone în Valea Jiului au fost numiţi „barabe”, ceea ce însemna pentru localnici intruşi, străini sau oameni fără ţară.

Comentarii FB

comentarii




2 Răspunsuri la “VALEA JIULUI. Poveștile fascinante ale ținutului aurului negru şi al momârlanilor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

șapte + trei =

ACTUALITATE
Petru Androne Eli a câștigat procesul cu primăria         Sinucidere în spital         Bulevardul Mihai Viteazul va fi modernizat         Parcarea jefuită de pe DN 76         Polițiștii au descins la locuințele unor tineri, suspectați de trafic de cannabis și cocaină         Comori dacice impresionante traficate de un german         Despre soarta cărților…         INIŢIATIVĂ. Aleşii ALDE prezintă surse de finanţare pentru Deva         Noaptea Lungă a Industriei – În 10 mai, Cugir și Sebes         Întâlnire inedită în Cetatea Deva         INVENTARUL ȚINUT LA SECRET DE CONSILIUL JUDEȚEAN. Cât de proaste sunt drumurile Hunedoarei         S-a reluat furnizarea gazului metan la Termocentrala Mintia         Percheziții la persoane bănuite de înșelăciune. Prejudiciul depășește 200.000 de lei         DEVA. Mesaj emoţionant transmis de primarul Florin Oancea veteranilor de război         ULTIMUL EPISOD. Sarmizegetusa Regia, o istorie a furtunilor care au devastat monumentul UNESCO (IV)         Restaurarea Cetăţii Orăştiei va costa cinci milioane de euro         Nori de praf peste Hunedoara, de la combinatul siderurgic         Peste 85.000 de puieţi vor fi plantaţi în această primăvară în munţii Orăştiei         Penalizări date constructorilor Lotului III din Autostrada Lugoj – Deva         Artezienele din centrul Hunedoarei mai au de așteptat