Un ONG din Călan vrea să recupereze memoria în imagini a oraşului

Asociaţia „Călan 1387” şi-a transformat sediul, de Zilele Oraşului Călan într-o expoziţie de fotografie menită să „reactiveze” istoria localităţii.

Preşedintele organizaţiei, Claudiu Băileşteanu, un îndrăgostit de oraşul său natal a colecţionat imagini direct de la posesorii acestora sau chiar direct de pe site-urile de specialitate, adunându-le pe toate într-o expoziţie de excepţie, la care locuitorii oraşului s-au grăbit să vină, pentru a retrăi amintiri din tinereţe ori pentru a descoperi imagini uitate cu părinţii, bunicii sau chiar străbunicii acestora.

De la Uzinele de Fier, „Victoria” Călan – „Steaua” Bucureşti

Printre fotografiile pe care călănenii le-au putut admira se regăsesc cele cu primele furnale din Călan, aparţinând societăţii braşovene „Kronstadter Verein”, cea care punea bazele Uzinelor de Fier din localitate în anul 1867, apoi biserica Sfântul Gheorghe, din Strei Sângeorgiu, ridicată între 1313-1314, pe locul unei biserici din lemn, probabil cea mai veche construcţie medievală din Transilvania şi România, care până în zilele noastre a fost păstrată în funcţiune. „Pisania care atestă vechimea acestui lăcaş de cult creştin, a fost descoperită întâmplător, în 1975. La acea vreme se credea că biserica datează din primul deceniu al secolului al XV-lea (1408-1409), conform lui Nicolae Iorga, care descrie această biserică în lucrarea „Cea mai veche ctitorie de nemeşi români din Ardeal”. Istoricul Adrian Andrei Rusu ne spune că, în 1975, istoricul Radu Popa a scos un piron din peretele de la răsărit al altarului. De sub tencuiala desprinsă au apărut litere chirilice, pisania „cea veche” despre care Nicolae Iorga nu avea cum să ştie. Ea arăta că biserica fusese ctitorită la 1313-1314, pentru iertarea păcatelor cneazului Bâlea”, explică preşedintele Asociaţiei „Călan 1387”, Claudiu Băileşteanu.

„O expoziţie la care oamenii să se poată raporta”

Printre celelalte imagini, locuitorii Călanului au putut să admire şi ilustrate-gigant, cu complexul Călan Băi, de la 1924, atelierele siderurgice din Călan, aşa cum au apărut ele în lucrarea „Neamul Românesc, în Ardeal şi Ţara Ungurească, la 1906”, imagini de la târnosirea bisericii ortodoxe din Călan, în 13 septembrie 1942, apoi Combinatul Siderurgic, în anii ’80, imagini cu vizita lui Nicolae Ceauşescu la Călan în 1983, dar şi imagini de la partida „Victoria” Călan – „Steaua” Bucureşti. „Expoziţia asta este foarte importantă, pentru că oamenii ăştia nu au la ce se raporta, în lipsa acestei istorii. Îmi amintesc când eram eu în liceu, pentru că eu am făcut liceul în Călan, erau câte 20 de autobuze care plecau din staţie între schimburi. Numai la Boşorod, de unde sunt eu, ţin minte că erau trei autobuze mari, cu burduf, care luau oamenii şi îi duceau în combinat. Ce să vă spun… am văzut localitatea crescând, de la un puiuţ de oraş… de la primele blocuri… Când s-a extins uzina, a crescut şi oraşul”, îşi aminteşte profesorul Ionel Dăncescu.

Istorie şi memorie, Călan – 55 de ani ca oraş

Expoziţia „Asociaţiei Călan 1387” a fost dublată de un simpozion de excepţie la care au participat peste 100 de persoane. Istorici de prestigiu au adus în faţa publicului poveşti din zona Călanului, din preistorie şi până astăzi. „Timpul scurt avut la dispoziție pentru organizarea simpozionului părea cea mai mare provocare. Însă cele nici trei săptămâni avute la dispoziție s-au dovedit prietenoase, astfel peste 100 de persoane au fost prezente în Sala festivă a Sediului Administrativ al Parcului Industrial Călan (o alegere simbolică). Simpozionul s-a bucurat de participarea unui număr mare de personalități, din domeniul istoriei și arheologiei, etnografi, specialiști din domeniul turismului, cadre didactice și reprezentanți ai societății civile, aceștia propunandu-și și reușind să identifice o parte din reperele importante în direcția perspectivelor și strategiilor de dezvoltare socio-economice și turistico-culturale ale orașului Călan și chiar ale județului Hunedoara”,  spune Ioan Vâlcelean, iniţiatorul evenimentului. Simpozionul a fost organizat de autorităţile locale, împreună cu Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, în colaborare cu Direcția Județeană pentru Cultură Hunedoara, Muzeul de Arheologie, Istorie și Etnografie Hunedoara, Castelul Corvinilor Hunedoara și Liceul Tehnologic „Ovid Densusianu” Calan, Asociația Profesorilor de Istorie din România și Asociația „Călan 1387”.

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

șase + opt =

ACTUALITATE
Nicolae Gherghin, colecționarul de timp         3.000 de sancţiuni au fost aplicate de Poliţia Locală Deva         Peste 30 de proiecte de hotărâre sunt supuse dezbaterii şi aprobării Consiliului Local Deva         Schi-alpinismul, recunoscut drept sport olimpic. Selecţia pentru lotul naţional, la finele lui ianuarie         Până acum, 820 de concurenţi vor alerga la înălţime. Pe 17 iunie, la Retezat SkyRace Intersport!         Tragedie pe un bulevard din Hunedoara. Un tânăr a fost implicat într-un accident mortal         Gealaţii lui Arion către secretarul general PNL Hunedoara: „Îţi sparg faţa şi maşina”         Mesajul lui Traian Berbeceanu către ministrul Justiției         Călători străini prin judeţul Hunedoara: „O mică Elveţie!”         Când va fi dată sentința în dosarul de proxenetism al lui Daniel Pleșcan         Peste 100 de jandarmi vor asigura ordinea în stațiunile Hunedoarei         Hoț arestat după ce a atacat paznicii unui transport de cărbune din Valea Jiului         AU DEPUS JURĂMÂNTUL. Poliția Hunedoara se întărește cu 60 de agenți         PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță         Ce șanse mai au proiectele de restaurare din Hunedoara depuse la ADR VEST         DOSARELE „PETRU GROZA”. Răfuielile din presa hunedoreană a anilor interbelici         ÎNGRIJORĂTOR: Numărul diabeticilor nou depistaţi a crescut cu o treime în ultimii patru ani         Bibliotecarul Avram Iancu vrea să străbată înot cei 2.860 de kilometri ai Dunării