Ulpia Traiana Sarmizegetusa – cetatea care ține în viață afacerile localnicilor

Localnicii din Țara Hațegului profită din plin de învecinarea cu ruinele fostului oraș antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Afaceri prospere s-au dezvoltat în ultimii ani în împrejurimile monumentului istoric, chiar dacă soarta acestuia a fost una mai puțin fericită.

Două baruri cu terase îi întâmpină pe turişti la poarta Ulpiei Traiana Sarmizegetusa, unul dintre cele mai importante monumente antice din România. Un alt complex de agrement este construit pe o suprafaţă imensă în imediata vecinătate a zidurilor fostei capitale a Daciei romane. Deasupra porţii şi a gardului care desparte incinta aşezării istorice de parcarea acesteia au fost amplasate pancarte publicitare în care sunt promovate pensiunile din comună. După ce plătesc 10 lei, vizitatorii sunt invitaţi să se plimbe printre ruinele vechiului oraş înfiinţat de împăratul roman Traian. Cele mai atractive locuri sunt Amfiteatrul, Forul şi Palatul Augustalilor. Construcţiile antice sunt învecinate cu curţile localnicilor, iar pe drumurile din Ulpia Traiana Sarmizegetusa pot fi văzute căruţe trase de cai şi maşini care se îndreaptă spre casele din zonă.Alte ruine sunt ascunse în livezi ori sunt mărginite de terenuri pe care pasc capre şi oi, păzite de copii şi bătrânii satului.

Deşi afacerile din jurul sitului istoric au prosperat în ultimii ani, investiţiile în reabilitarea monumentelor Ulpiei Traiana Sarmizegetusa au lipsit. Cel mai recent proiect, al Consiliului Judeţean Hunedoara, prevedea conservarea şi restaurarea Amfiteatrului şi Forului din situl arheologic pe fonduri de la Uniunea Europeană. Finanţarea investiţiei estimată la 21.000.000 de lei fost însă respinsă potrivit Agenţiei de Dezvoltare Regională Vest. Un alt proiect prevedea amenajarea unei intrări moderne şi a unei porţi monumentale, precum şi a unor spaţii ce vor fi folosite ca săli de conferinţe, cafenele, case de bilete şi buticuri de suveniruri la intrarea în Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Investiţia a fost estimată iniţial la 3,5 milioane de lei, fondurile fiind alocate de CJ Hunedoara, însă construcțiile nu a mai demarat.

Povestea oraşului antic

Fostul oraş din Antichitate datează de aproape două mii de ani, iar potrivit arheologilor, doar cinci la sută din suprafaţa sa a fost cercetată în detaliu. De-alungul timpului, localnicii au folosit pietrele care compuneau vechile clădiri ale Ulpiei Traiana Sarmizegetusa ca materiale de construcţii, iar în prezent ruinele antice se întrepătrund cu terenurile agricole, casele şi drumurile comunei Sarmizegetusa. Potrivit arheologilor, Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost construită în vremea împăratului Traian, într-o zonă de importanţă strategică în care au avut loc de-a lungul secolelor mai multe bătălii sângeroase. Arheologii estimează că aici locuiau până la 30.000 de oameni.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

doi × unu =

ACTUALITATE
O piață din Deva se va numi a Regelui Mihai I al României         Colindători la primărie         Coroane de flori în memoria Majestății Sale Regele Mihai I         Cântecul măturătoarei de fluturi         Nicolae Furdui Iancu va colinda la Deva         Demers ciudat. Brandul Arsenie Boca a fost luat de un maghiar         Directoarea șpăgară din Petroșani a fost condamnată         Braconierul oprit cu focuri de armă de poliţistul Roman Murar         Risc de avalanșă în munți         Vânătoare ilegală         Povestea aeroportului InternaŢional sibiu continuă alături de voi         Lista drumurilor județene din Hunedoara modernizate în 2017         „Crăciunul Vienez” deschide sala mare a Centrului Cultural „Drăgan Muntean”         Polițiștii din Lupeni și-au reclamat șeful, întors la lucru după nouă luni de concediu medical         Bilațul investițiilor în spitalele din județul Hunedoara         A încărcat mai mult lemn decât trebuia         Transport ilegal de lemne         Bătaie cu urmări grave         Lucrări recepționate pe strada Pietroasa din Deva         Concerte reprogramate, ca urmare a decretării doliului național