TURISM MAI PUȚIN OBIȘNUIT. Cartierele muncitoreşti ale Hunedoarei, pe rutele culturale europene

Hunedoara candidează, graţie clădirilor comuniste, pentru a fi acceptat pe una dintre cele mai neconvenţionale rute culturale europene: ATRIUM.

Proiectul ATRIUM (Arhitectura Regimurilor Totalitare în secolul al XX-lea în Managementul Urban) reunește țări din sud-estul Europei şi vizează crearea un traseu cultural european cât mai complex, care să introducă aceste construcții din perioada comunistă sau fascistă în circuitul turistic. Administratorul Muzeului „Castelul Corvinilor” din Hunedoara, Dan Bera, spune că săptămâna viitoare va începe alcătuirea dosarului necesar pentru candidatura Hunedoarei ca punct pe inedita rută culturală a arhitecturii comuniste.

Ruta Atrium cuprinde clădiri şi cartiere cu o arhitectură specifică regimurilor totalitare ale secolului al XX-lea, mai exact perioada anilor ’50. Potrivit lui Dan Bera, Hunedoara ar putea fi inclusă şi ea, pe lista destinaţiilor culturale europene cu cartierele comuniste ale Hunedoarei: Oraşul Muncitoresc (OM-ul), de pildă, dar şi clădirile-emblemă ale oraşului: Casa de Cultură, gara, Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” ar putea deveni destinaţii de arhitectonice vacanţă pentru turiştii interesaţi de arhitectura blocului est-comunist. „Va fi o procedură destul de complexă. Am vorbit la Bruxelles şi urmează să luăm legătura cu cei care sunt lideri de rută, administraţia locală Forli, un orăşel din Italia, unde a construit diverse clădiri inclusiv Mussolini. Ei ar putea să ne îndrume şi să ne ajute. Deocamdată, din România doar Iaşiul mai e inclus pe ruta aceasta. Se alătură Sofia şi încă un oraş din Bulgaria, din Italia sunt vreo trei sau patru, apoi sunt oraşe din Bosnia, Croaţia şi Grecia. Am strâns, deja, date despre clădirile care se pretează şi care au fost construite în anii ’50”, afirmă Dan Bera.

castelCare sunt clădirile-emblemă ale Hunedoarei

Printre acestea hunedoreanul spune că se numără gara şi clădirea care adăpostea cândva cel mai mare restaurant al oraşului, „Corvinul”, dar şi secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Dr. „Alexandru Simionescu” din Hunedoara, clădire care ar fi fost proiectată de Henrieta Delavrancea, fiica scriitorului Barbu Ştefănescu-Delavrancea. Pentru a afla care este noua strategie europeană în domeniul patrimoniului cultural şi perspectivele de dezvoltare a acestora în Hunedoara reprezentanţii Castelului Corvinilor au participat anul trecut la seminarul internaţional „Dezvoltarea rutelor culturale europene în România”. Programul a fost început în urmă cu aproape 30 de ani, iar până acum 29 de itinerarii culturale care traversează mai multe ţări de pe continent, printre care şi România, au fost acreditate de Consiliul Europei. Directoarea Institutului European al Rutelor Culturale din Luxemburg, Penelope Denu, a declarat că itinerarele reunesc unele dintre cele mai importante puncte culturale din Europa. Printre acestea se regăsesc ruta artei preistorice rupestre, ruta fenicienilor, cea a oraşelor termale istorice, traseul european al ceramicii, ruta europeană a patrimoniului arhitectural romanic, dar şi trasee „mai moderne”, cum ar fi Art Nouveau sau Atrium. Cele 29 de itinerarii conectează culturi şi patrimonii şi promovează, în acelaşi timp, diversitatea naţiunilor, dar şi identitatea europeană, comună pentru întregul continent. hunedoara (5)

Potenţial „uluitor”, rămas neexploatat

Promotorii rutelor culturale europene spun că, pe lângă stimularea dialogului intercultural şi a cooperării transfrontaliere, itinerariile culturale sunt esenţiale pentru dezvoltarea turismului şi implicit a orăşelelor sau a comunităţilor locale. Tocmai de aceea, Penelope Denu a îndemnat autorităţile locale să valorifice oportunităţile, prin realizarea de proiecte legate de itinerariile existente, dar şi prin crearea de noi rute transfrontaliere. De altfel, Institutul European al Rutelor Culturale din Luxemburg oferă sprijin specializat celor interesaţi. Administratorului Castelului Corvinilor, Dan Bera, a mai declarat că s-a întâlnit cu promotorul rutelor culturale europene din România, Mircea Diaconu, cel care a avut iniţiativa organizării acestui eveniment. Diaconu a precizat că România are un potenţial „uluitor”, însă, din nefericire, neglijat, iar scopul demersului său este de a prezenta oportunităţile europene şi de a determina autorităţile, dar şi societatea civilă să ia atitudine.

hunedoara (7)Prea puţine rute pentru România

Deocamdată, România este cuprinsă în doar câteva dintre aceste rute, foarte puţine în comparaţie cu potenţialul patrimoniului ei cultural şi turistic. Pe de altă parte, „Studiul pentru dezvoltarea rutelor culturale europene în România” realizat de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Turism, arată că în ultimii ani, în ciuda crizei economice, sectorul turismului e în creştere, iar provocarea constă în a exploata potenţialul, astfel încât să producă beneficii economice pe termen lung. Recunoaşterea oficială a itinerarelor culturale europene se face de către Consiliului Europei este acordată prin intermediul Institutului European pentru Itinerare Culturale. Niciun itinerar cultural european existent nu primeşte noi obiective fără o evaluare riguroasă şi parcurgerea unor etape dinainte stabilite.

De la itinerariul fenicienilor, la ruta hanseatică

În anul 1987, primele două rute culturale europene au primit avizul printr-o simplă menţiune. Primul, “Itinerarul cultural de pelerinaj Santiago de Compostela”, folosea reţeaua de drumuri, cu valori simbolice în procesul construcţiei europene (în fiecare an, zeci de mii de pelerini se îndreptau către Compostela). Al doilea itinerariu, „Arhitectură fără frontiere”, a ales ca tematică arhitectura rurală transfrontalieră, mai ales în teritoriile din Marele Ducat al Luxemburgului, din Belgia, Germania şi Franţa, acesta fiind iniţiat cu ocazia Campaniei Europene a mediului rural. Numărul itinerarelor a crescut treptat de la începutul programului, ajungând în momentul de faţă la 29 de trasee certificate oficial. Astăzi 90 la sută dintre traseele acestor itinerarii sunt în zone rurale. Printre ele se numără: itinerariul cultural al fenicienilor, dar şi cel al patrimoniului evreiesc; Hansa, cu 183 de oraşe membre; ruta vikingilor, cu 50 de situri de-a lungul traseului şi ruta moştenirii andaluze, cu peste 200 de oraşe în întreaga Peninsulă Iberică.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

trei × 1 =

ACTUALITATE
Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural         Scandalul continuă: Angajaţii UM Orăştie ameninţă cu greva         Mircea Muntean reacţionează         Câinele salvat de pompieri din flăcări, îngrijit la adăpostul din Hunedoara         Un copil a furat o mașină și a ieșit cu ea la plimbare         Spărgător de automate de lapte prins în Deva         Incendiu în pădurea comunei Romos         Cum va fi celebrată Ziua Poliției în Deva și Petroșani         Fetiță decedată în spital         Cum a lovit „blestemul aurului dacic” satele din umbra Sarmizegetusei Regia         EXCLUSIV. Alpiniştii daţi dispăruţi: “Cea mai mare problemă a noastră a fost că nu am putut să comunicăm cu nimeni”         ANGAJAŢII DE MEDIU, PROTEST SPONTAN. Aroganţa Guvernului PSD dinamitează atragerea de fonduri europene