TURISM DE AVENTURĂ. Cheile Madei: soare, umbră, peşti şi un peisaj de poveste într-o arie protejată

„Puteaţi să mergeţi până mai încolo, că drumu’ e bun!”, zice una dintre cele bătrânele rumene care-ţi ies în care, venind legănat de la biserică. „Ei, lasă, că tinerii au picioare bune! Nu sunt şchiopi, ca noi!”, răspunde cealaltă femeie. Râd vesele ochii le lucesc de o bucurie neînţeleasă, care simţi că vine ca un izvor adânc, din inima lor de ţărănci care ştiu să preţuiască orice fărâmă de bucurie. Câteva zeci de metri, un ocol pe lângă apa Balşei şi ai ajuns în zona traseelor de căţărare. „Ai eliberat?”, strigă o voce de sus, de pe vârful stâncii. „Am eliberat!”, se aude dintre aluni.  „Fii atent, cobor!”. Suntem pe Cheile Madei sau Cheile Măzii, cum le spun localnicii, o arie protejată de interes naţional, în partea dinspre sud-est a Munţilor Metaliferi şi una dintre cele mai căutate zone din judeţul Hunedoara pentru escalada sportivă. Aria, care se întinde pe o suprafaţă de 10 hectare, este considerată o rezervaţie naturală de tip mixt. Valea Balşei a săpat în calcarele de la Mada un splendid mini-canion, acoperit de verdeaţă şi flori, care vara se umple de zumzăit de insecte şi de păsări. De altfel, zona este apreciată tocmai pentru valoarea ei peisagistică, floristică, pentru plantele termofile endemice (iubitoare de căldură, specifice doar acestui areal), dar şi pentru valoarea ei speologică, dată de calcarele din Jurasic.

25 de kilometri de la Orăştie

Ca să ajungeţi de la Deva la Cheile Madei (Măzii) aveţi de parcurs puţin peste 45 de kilometri. Din Orăştie distanţa e de numai 25 de kilometri. Iar dacă sunteţi interesaţi de canyoning (parcurgerea de chei), odată ce aţi ajuns în zonă s-ar putea să doriţi să vedeţi şi Cheile Cibului, dar şi Cheile Băciei, ale Glodului şi ale Ardeului. Vă aflaţi, spre exemplu, la Geoagiu, unde aţi venit la bălăceală în bazinele cu apă termală de aici? Sejurul ar putea fi completat de minune cu sesiuni de escaladă sportivă şi alpinism, care sunt orgaizate atât pe Cheile Madei, cât şi pe Cheile Cibului. Cine vrea să facă aici căţărări, trebuie să ştie că pereţii pe care sunt amenajate trasee de escaladă au o mulţime de alveole şi fisuri, iar calcarul are o aderenţă bună. Traseele sunt echipate cu spituri, gujoane, dar şi prize.

La pescuit, în apa rece a Balşei

Cum ajungeţi în zona cheilor? Accesul este foarte simplu. Ca idee, traseul este acelaşi cu cel către Geoagiu-Băi, însă la bifurcaţia care duce spre staţiune pe drumul din stânga, care urcă, cei care doresc să ajungă pe Cheile Madei trebuie să facă dreapta. De aici mai aveţi aproximativ 10 kilometri, din care aproape jumătate este drum asfaltat, până în centrul satului Mada. Până la chei mai e de parcurs, de acum, doar o aruncătură de băţ. Cei care vin pentru prima oară aici se declară încântaţi şi decid pe loc să revină: cheile oferă soare, umbră, într-un micro-canion de poveste înţesat cu plante de tot soiul, insecte, splendide libelule, dar şi peşte şi raci. Nu vă miraţi dacă, odată ajunşi aici în miezul verii, vezi descoperi o mulţime de pescari, încercând să-şi umple găletuşele cu peşte din apa cea rece a râului.

 

Apă minerală gratuită din inima muntelui

Cine ajunge aici poate campa în pieniţele de la baza dealurilor de piatră (surplombe), iar cei care pătrund câteva sute de metri în sus, pe chei, vor descoperi, în buza malului drept al Balşei, un izvor de apă minerală rece ca gheaţa. Dacă urcaţi în zonă mare atenţie! Este bine să aveţi cu dumneavoastră beţe speciale pentru montaniarzi, care vă pot ajuta la susţinere, dar şi pentru a verifica zona pentru a preîntâmpina un atac al şerpilor. Pietrele încinse de soare în imediata apropiere ne avertizează, prin prezenţa lor, că zona este una predilectă pentru şerpi, care ies la soare să se încălzească. Mai mult combinaţia de cald şi rece, pentru că, la numai câteva minute se află Peştera Zidită, măreşte riscul de a întâlni aici tmutele târâtoare, iar biologii confirmă că în zonă a fost semnalată prezenţa viperei cu corn.

Belvedere pentru Munţii Metaliferi

Cheile Madei au o lungime totală de 2,4 km şi au rezultat ca urmare a străpungerii versantului vestic din calcar de jurasic al Pleşei Mari (712 metri) de apele când repezi, când caline ale văii Balşei. Versantul stâng al cheilor este dominat de vârful Dosu (684 metri), iar dacă reuşiţi să vă căţăraţi până în vârf, efortul vă va fi răsplătit pe măsură, pentru că „acoperişul” acestuia vă oferă una dintre cele mai frumoase privelişti asupra Muntilor Metaliferi. La iesirea din chei exista cândva un zagaz care abatea o parte din apa Balşei spre o moară aflata în apropiere. Cheile Mazii au fost declarate, în 1979, rezervaţie naturală, iar în ultimii ani au fost tot mai căutate de turiştii din Timişoara, Arad şi Cluj-Napoca, aflaţi în căutare de locuri noi, sălbatice mai puţin tranzitate şi aglomerate.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

9 − 3 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Șoseaua spre Lacul Cinciș a intrat în reparații         Accident extrem de grav pe șoseaua Hunedoara – Deva         Accident produs la beție         Accident pe DN 66, produs de un tânăr         Accident pe DN 7 produs de un camionagu turc         De la Petroşani, la Deva/ Fost director al CEH în litigiu cu compania energetică         Rute ocolitoare pentru a evita aglomerația de pe șoseaua Deva – Lugoj         Red Bull Romaniacs se implică în două proiecte sociale în Valea Jiului         Construcția artezienelor din centrul Hunedoarei poate începe         PORTRET. Xenia, prinţesa războinică din ringul de box         Accident cu motocicleta, pe Transalpina         Accident pe autostrada A1, la Orăștie         Natura îşi face dreptate pe Defileul Jiului. Apele îşi recuceresc vechile albii         Se strâng ajutoare pentru sinistraţi         Muncitoarea care și-a atacat șeful cu un cuțit a fost reținută pentru 24 de ore         Primăria solicită fonduri UE pentru Cetatea Devei         Buget negativ pentru CEH. Pierderea e imensă         Școala veche de patru decenii intră în reabilitare         Incident grav în fabrica de cablaje: o angajată și-a înjunghiat șeful         Razie în Petroşani