Tradiţiile arhaice ale Anului Nou păstrate în satele Hunedoarei

Cel mai important ceremonial prin care locuitorii satelor hunedorene serbau trecerea în noul an era cel al „îngropării Anului Vechi”. Între tradiţiile vechi din zona Hunedoarei se găseşte şi cea a calendarului din ceapă.
Obiceiul îngropării anului vechi, prezent între tradiţiile arhaice din satele Hunedoarei, avea menirea de a atrage bogăţia şi fertilitatea pe ogoare, potrivit etnologului Marcel Lapteş, autor al cărţii „Timpul şi sărbătorile ţăranului român”. Urările sunt făcute cu ramuri verzi de brad. „În satele din Ţara Zarandului, copii sub zece ani umblau din casă în casă purtând o ramură împodobită cu beteală şi panglici colorate şi cu o steluţă în vârf, supranumit şi toiagul cu clopoţei, având menirea de a alunga spiritele rele, boala şi farmecele”, scrie Marcel Lapteş. Din tradiţiile satelor hunedorene nu lipsesc practicile cu caracter oracular. Una dintre ele era aceea prin care femeile încercau să îşi ghicească ursitul.

Calendarul de ceapă
„Flăcăii şi fetele, de vârste apropiate se adunau la casa unora dintre ei. În camera cu ferestrele acoperite se aşezau pe masă 9 – 12 blide (farfurii) cu fundul în sus care fiecare acoperea câte un obiect considerat simbolic: oglindă, pieptene, busuioc, ştiulete de porumb, spin, bani, pâine, mici instrumente de lucru (cuţit, cute, foarfece). Fetele îşi alegeau câte un blid şi în funcţie de ce găseau sub el, descopereau prin analogie cu obiectele, defectele sau calităţile viitorilor soţi. Obiceiul descris se practică în deosebi în Ţinutul Pădurenilor (laolaltă cu sânvăsierea animnalelor şi schimbatul porţilor), Zona Orăştiei, la Mărtineşti şi Boşorod, în Platoul Luncanilor, Valea Mureşului şi sporadic în Ţara Zarandului”, scrie Marcel Lapteş. O tradiţie mai veche a zonei era a „calendarului de ceapă”. Potrivit obiceiului, bătrânii încercau să afle, citind în foiţele de ceapă aşezate în cerc, în număr de 12, care lună va fi secetoasă şi care va fi ploioasă, polile însemnând belşug. În satele de munte din sudul judeţului se mai poartă obiceiul brondoşilor. Tinerii îmbracă tradiţionalele cojoace şi merg din casă în casă, cu clopote, pentru a anunţa venirea noului an. Un “brondoş” îmbrăcat mai urât reprezintă vechiul an, care pleacă mai departe prin sat, în timp ce flăcăul care reprezintă noul an rămâne mai departe la găzdă şi îi urează La Mulţi Ani. Legenda brondoşilor spune că aceştia au salvat comunităţile de invazia tătarilor, care, speriaţi de sunetul tălăngilor acestora au fugit din acele locuri.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

zece − doi =

ACTUALITATE
Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural         Scandalul continuă: Angajaţii UM Orăştie ameninţă cu greva         Mircea Muntean reacţionează         Câinele salvat de pompieri din flăcări, îngrijit la adăpostul din Hunedoara         Un copil a furat o mașină și a ieșit cu ea la plimbare         Spărgător de automate de lapte prins în Deva         Incendiu în pădurea comunei Romos         Cum va fi celebrată Ziua Poliției în Deva și Petroșani         Fetiță decedată în spital         Cum a lovit „blestemul aurului dacic” satele din umbra Sarmizegetusei Regia         EXCLUSIV. Alpiniştii daţi dispăruţi: “Cea mai mare problemă a noastră a fost că nu am putut să comunicăm cu nimeni”         ANGAJAŢII DE MEDIU, PROTEST SPONTAN. Aroganţa Guvernului PSD dinamitează atragerea de fonduri europene