TRADIȚII HUNEDORENE. Nedeile readuc la viaţă pentru o zi satele pădureneşti

Pădurenii din comuna Lelese au petrecut azi-noapte până târziu, la nedeia satului. Primarul Ciprian Achim spune că, în acest moment, comuna mai are doar 400 de locuitori, în timp ce apogeul a fost atins în perioada interbelică: pe atunci 1.300 de oameni locuiau şi lucrau în cele patru sate din Ţinutul Pădurenilor: Lelese, Sohodol, Runcu Mare şi Cerişor.

„E adevărat că populaţia a scăzut mult şi ne aşteptăm la o continuare a tendinţei de scădere a numărului de locuitori. Peste vreo 10 ani, probabil, situaţia se va stabiliza şi vor mai rămâne poate 150 de familii, din totalul de 190, câte mai sunt acum. La fel ca în satele europene, vor fi câteva ferme, iar localitatea va continua să existe. Important este că la aceste nedei pe care le-am organizat de mai bine de 10 ani, după o sincopă care a urmat perioadei Ceauşescu, locuitorii din Lelese vin acasă, de oriunde s-ar afla. Sărbătoarea acesta este mai imortantă, poate şi decât Paştele sau Crăciunul. Dacă mulţi dintre ei sunt plecaţi ca să muncească peste graniţe şi se întâmplă ca la cele două mari sărbători din an să nu ajungă, la nedei vin sigur. Nedeia este sărbătoarea duminicală a satului. E sigurul moment din an când îţi poţi întâlni toate rudele, dar şi prietenii din copilărie”, explică primarul Ciprian Achim.

 

Pădureni „made in Belgia”

El adaugă că, după perioada în care oamenii din Lelese au câştigat foarte bine lucând la minele de talc din zonă, „neavând pe ce să-şi cheltuie banii aici”, în munte, au ales să cumpere pământ: 900 de hectare pe care locuitorii comunei le deţin în mai multe zone ale judeţului, ca proprietari sau în composesorate. „După ce am concesionat terenurile tinerilor fermieri numărul animalelor a crescut considerabil. În 2010 în tot satul mai erau 80 de oi, dintre care 10 erau ale mele. Şi pe alea le-am ţinut, numai aşa, „de sămânţă” (râde), ca să nu piară de tot. Astăzi păşunile comunei sunt păscute de 2.500 de mioare, avem internet wireless gratuit în comună, iar reţeaua de apă este comandată prin telefon”. Localnicii din Lelese spun că nedeile aduc în sat chiar şi 1.6600 de oameni, iar „brâul” pădurenesc strânge laolaltă chiar şi câte 300-400 de dansatori. Însă nu doar hunedorenii sunt interesaţi de comuna Lelese. Printre cei care şi-au cumpărat case aici se numără şi străini. O familie de belgieni, de exemplu, a fost încântată să cumpere o casă bătrânească, gata să cadă la pământ de la o zi la alta. „Cred că a costat undeva la 1.000-1500 de euro, iar belgianul mă tot întreba: „Şi, dacă fac contractul şi plătesc banii ăştia, chiar o să fie a mea?” Au avut mult de lucru după aia la reabilitare, pentru că, dacă nu ar fi cumpărat-o, casa s-ar fi prăbuşit în cel mai scurt timp”, adaugă Ciprian Achim.

Preţuiţi moştenirea bunicilor!

Anul acesta nedeia din Lelese a inclus, pe lângă slujba tradiţională de la biserică, slujba de sfinţire a holdelor şi livezilor şi distracţia serii şi-a nopţii, şi deschiderea unei expoziţii de fotografie alcătuită de Rusalin Işfănoni: „Comuna Lelese în imagini foto”. Etnograful a adunat sute de fotografii care rememorează istoria satului pădurenesc, întocmai cum a fost ea în ultimul secol. Hunedoreanul e convins că, la fel cum multe obiceiuri şi obiecte folosite cândva de pădureni au fost deja uitate de cei tineri, în cel mult zece multe alte lucruri vor rămâne doar în această memorie documentară a aparatului de fotografiat.

 

„Sunt, deja, tineri, chiar şi de 30 de ani, care nu mai recunosc obiecte folosite de bunicii sau străbunicii lor, pentru că le-au văzut rar sau niciodată. Oraţiile de tot felul din Ţinutul Pădurenilor, care descriau, întocmai, diferitele munci de la ţară: realizarea unei cămăşi, de exemplu, de la strânsul cânepii şi până la ţesutul cămăşii, s-au pierdut. Mulţi pădureni, neştiind valoarea obiectelor pe care le au în casă, le-au aruncat sau le-au dat foc, considerându-le simple vechituri. Tocmai de aceea consider un lucru foarte bun marcarea Zilei Internaţionale a Iei, în condiţiile în care tăvălugul globalizator şi consumist a făcut ca alte naţii să preia modelele noastre şi să realizeze cămăşi de o calitate îndoielnică, dar care sunt accesibile datorită preţului mai mic decât în cazul unei cămăşi autentice, lucrată cu mâna vreme de câteva luni”, explică Rusalin Işfănoni. Etnograful adaugă că, deşi este imposibil să contracarăm „atacul” textilelor made in China, India sau Pakistan, putem cel puţin să purtăm cămăşile bunicilor şi străbunicilor noştri sau să preferăm o cămaşă autentică unei copii lucrată industrial. El spune că toate fotografiile care alcătuiesc expoziţia se vor regăsi într-un volum care va fi scos de sub tipar, cel mai probabil, în lunile următoare. „Este o bucurie să ne întâlnim la aceste nedei, spune cântăreaţa Mariana Suciu, pădureancă şi ea, dar sosită ca invitat în comuna Lelese. Deşi mulţi dintre noi am plecat din satele noastre, ne întoarcem mereu cu aici bucurie, ori de câte ori putem. Personal, eu – deşi stau în Hunedoara – revin acasă cel puţin o dată la două săptămâni, dacă nu chiar săptămânal. Inima mea rămâne pentru totdeauna aici.”

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 + 20 =

ACTUALITATE
LA UN AN DE LA MARELE TUN. Hoţia de la Apa Prod rămâne în scriptele firmei         MERGE ULCIORUL LA APĂ ÎN ŞOIMUŞ. Primarul Mihai Irimie are trei luni să-şi aranjeze „ploile”         Cum arată Gara Brad după cinci luni de renovare         Un an de la data la care trebuia finalizată Autostrada Deva – Lugoj         A fost deschis Târgul European al Castelelor, la Hunedoara         Accident rutier cu doi răniți la intrarea în Deva, pe Drumul Național 7         E ŞI ALDE LA GUVERNARE! Mircea Moloţ a reuşit să deblocheze proiectele europene din Ţara Haţegului         Fosta Școală 10 din Hunedoara a ajuns în paragină         DEPOUL DEVASTAT. Ultima „redută” a mocăniței din Hunedoara a fost ruinată         Tribunalul Hunedoara decide soarta spărgătorului de la Castelul Corvinilor         Sfârşit de săptămână cu Târgului European al Castelelor. VEZI Programul evenimentului         Dungi si flori in noua colectie Sense primavara-vara 2017         OMUL CU CEL MAI STUFOS CAZIER RĂMÂNE LIBER. Cu magistraţii la Judecata de Apoi         Ce soartă va avea Pasul Vâlcan, zona turistică pustie dotată cu telegondola de 33 de milioane de lei         Ludovic Orban: „Nu voi tolera coconul acela care se formează în jurul fiecărui lider”         Accident într-o intersecție din Deva         Povestea fostului securist din fruntea minerilor care a condamnat România la CEDO         Percheziții la traficanți internaționali de țigări         Un polițist a salvat un tânăr de la sinucidere         Povestea marii tragedii aviatice din 1940: „Erau peste tot morţi, mutilaţi în modul cel mai îngrozitor”