Tortura în lumea romană. De la moartea prin sufocare, până la tortura extremă

Dacă ajungeţi în această vară la Sarmizegetusa Ulpia Traiana, aveţi ocazia să vizitaţi LegendaRoom-ul „Casa Legendelor Britoniei”, amenajat de membrii Societatăţii de Educaţie Nonformală şi Socială (SENS), care au reconstituit aici o cameră de tortură.

 

Ghizii dumneavoastră vă vor oferi ocazia de a afla care erau cele mai frecvente, dar şi cele mai crunte metode de tortură în lumea romană: „Să nu vă miraţi că sângele nostru de pe pereţi bate mai spre roz. Copiii, dar şi adulţii ne întreabă, nu o dată, de ce e sângele pe pereţi de culoarea asta. Noi le spunem că am torturat-o pe Pantera Roz!”, explică, amuzat, Dacian Muntean, reprezentantul organizaţiei. Potrivit acestuia crucificarea, de cele mai multe ori, se făcea pe o cruce în formă de X, ba chiar cu picioarele în sus. Se băteau cuie în picioare, iar apoi torţionarii treceau la diferite operaţiuni cu cârlige agăţate în carne sau în piele, cu tăierea de fâşii de piele de spate şi scoaterea de cureluşe de pe piele. Una dintre metodele antice de tortură era biciuirea la stâlp cu fâşii de piele care aveau inserate bucăţi de metal sau plumb. Lovitura nu era, în sine, dureroasă, ci deveanea astfel în momentul în care cureluşele erau retrase, pentru că metalul intra în carne şi apoi jupuia, efectiv, spatele sau picioarele persoanei pedepsite astfel.

 

Din ce cauză mureau cei crucificaţi

 

„Asta, însă, era tortura care nu urmărea moartea. Crucificarea pentru ucidere se făcea nu pe crucea arhicunoscută, ci pe o cruce în formă de T. Foarte simplu, un lucru pragmatic, pe o bucată de lemn însinsă pe jos, se bătea în cuie crucificatul, după care acesta era ridicat peste o altă bucată de lemn, care avea făcută avea o cioplitură specială. Cei crucificaţi mureau nu din cauza sângerării, pentru că torţionarii aveau grijă să nu atingă vene importante. Cuiele aveau menirea de a-l ţine doar pe cel pedepsit, agăţat pe cruce. Aşadar, motivul pentru care mureau crucificaţii era acela că se sufocau. Asta pentru că organismul uman e făcut să stea în poziţie bipedă, pe călcâie. De pildă, în momentul în care intrăm în apă şi înotăm, simţim, automat, că ne înecăm. La cel torturat, prin picioare erau bătute, din lateral, un piron, care susţinea o parte din greutate. Însă când torţionarii doreau ca acesta să moară, luau un ciocan mare sau o ghiioagă şi îi spărgeau fluierele picioarelor. I se rupeau, practic, oasele, corpul nu mai avea sprijin, iar după câteva ore de funcţionare intensă a plămânilor, aceştia nu mai puteau face faţă şi se opreau. Intervenea, de fapt, stopul respirator. Moartea suvenea după câteva ore sau după câteva zile, în funcţie de rezistenţa crucificatului”, explică Dacian Muntean.

 

Cruzimea extremă: căldarea cu viermi

 

Cea mai cruntă metodă de tortură în lumea romană, despre care hunedoreanul spune că este foarte probabil să nu fi auzit nici de la televizor şi nici să fi văzut prin filme, era „căldarea”. O groaznică „băiţă la cădiţă”, în care cel pedepsit era dezbrăcat şi pus să stea, legat în poziţia fetusului, în butoriul cu apă. El era uns cu miere pe faţă şi scos în public, pentru ca oamenii de rând să vadă şi să ia aminte ce li se poate întâmpla celor care nu respectau legile sau dorinţele mai marilor vremii. „De o parte a drumului erau crucifixurile, de o parte erau aşezate, în unele cazuri, căldările. Pentru că omul era uns cu miere era năpădit de muşte şi gângănii. Între timp, el era hrănit şi le dădea foarte multă aă, cu pâlnia. Sigur, funcţiile lui fiziologice continuau, îşi făcea nevoile în aceste căldări. Stând acolo zile întregi, excrementele începeau să se degradeze, păsările le ciuguleau ochii celor ghemuiţi în butoi, iar viermii care se formau, începeau să îi devoreze de vii.

 

Roata, folosită pentru spargerea oaselor

 

„Genul acesta de tortură, foarte dureroasă şi foarte degradantă, putea să dureze până la 30-40 de zile. Ea nu era întâlnită foarte frecvent, foarte puţine cazuri sunt cunoscute dar este, totuşi, menţionată”, adaugă reprezentantul LegendaRoom-ului de la Sarmizegetusa. În vremea romanilor roata era folosită de romani pentru spargerea oaselor, urmând ca în Evul Mediu să devină „vedetă” a arsenalului de tortură, odată ce i s-au adăugat cuie şi lame. Cel pedepsit era despicat, astfel, cu cruzime, în maniera în care un bucătar din zilele noastre taie preparatele cu cuţitul de pizza. Din nefericire, câteva secole mai târziu, în Evul Mediu toate aceste metode au evoluat, ele au fost consemnate în volume „de specialitate”, ba chiar se şi dădea examen, pentru a deveni torţionar şi călău la curţile nobiliare şi regale.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

doi + 11 =

ACTUALITATE
Cum arată Gara Brad după cinci luni de renovare         Un an de la data la care trebuia finalizată Autostrada Deva – Lugoj         A fost deschis Târgul European al Castelelor, la Hunedoara         Accident rutier cu doi răniți la intrarea în Deva, pe Drumul Național 7         E ŞI ALDE LA GUVERNARE! Mircea Moloţ a reuşit să deblocheze proiectele europene din Ţara Haţegului         Fosta Școală 10 din Hunedoara a ajuns în paragină         DEPOUL DEVASTAT. Ultima „redută” a mocăniței din Hunedoara a fost ruinată         Tribunalul Hunedoara decide soarta spărgătorului de la Castelul Corvinilor         Sfârşit de săptămână cu Târgului European al Castelelor. VEZI Programul evenimentului         Dungi si flori in noua colectie Sense primavara-vara 2017         OMUL CU CEL MAI STUFOS CAZIER RĂMÂNE LIBER. Cu magistraţii la Judecata de Apoi         Ce soartă va avea Pasul Vâlcan, zona turistică pustie dotată cu telegondola de 33 de milioane de lei         Ludovic Orban: „Nu voi tolera coconul acela care se formează în jurul fiecărui lider”         Accident într-o intersecție din Deva         Povestea fostului securist din fruntea minerilor care a condamnat România la CEDO         Percheziții la traficanți internaționali de țigări         Un polițist a salvat un tânăr de la sinucidere         Povestea marii tragedii aviatice din 1940: „Erau peste tot morţi, mutilaţi în modul cel mai îngrozitor”         Șofer căutat de Poliție după un accident         Accident rutier pe Calea Zarandului