Teliucu Inferior – Povestea minelor de fier ale dacilor

În urmă cu două milenii, un teritoriu vast de la poalele Munţilor Poiana Ruscă, în centrul căruia se afla locul actualei comune Teliucu Inferior, se număra printre cele mai importante districte miniere din Dacia.

După cucerirea romană, în zona aflată la câţiva kilometri de Hunedoara, traversată acum de şoseaua pe care turiştii ajung în Ţinutul Pădurenilor, la Lacul Cinciş şi în Ţara Haţegului, exploatarea fierului a luat o amploare nemaiîntâlnită până atunci. Dovezile arheologice sunt numeroase. Pe actualul teritoriu al comunei Teliucu Inferior şi împrejurimi (Ghelari, Ruda, Cinciş, Alun) s-au descoperit cariere minere antice, unelte folosite de mineri în Antichitate, necropole dacice, ruine ale unei villa rustica şi inscripţii care atestă exploatarea fierului din vremea romanilor şi importanţa pe care administraţia romană o acorda acestei zone. Cea mai faimoasă inscripţie a fost descoperită în aşezarea învecinată de la Ghelari: „Natus Ibi Ubi Ferum Nascitum”, tradusă în „Născut acolo unde se naşte fierul”.

„O dovadă a folosirii minerilor daci în exploatarea fierului din zona Teliucului o constituie descoperirea din săpăturile de la Cinciş a unei Villa Rustica. Săpăturile au scos la iveală numeroase vestigii care atestă persistenţa populaţiei autohtone, cât şi anumite detalii legate de utilizarea acestei populaţii în lucrările de minerit şi extragere şi prelucrare a fierului. Prin săpăturile efectuare în anii 1960 – 1962 au fost scoase la iveală o villa rustica, ridicat pentru locuit, şi o necropolă aparţinând acesteia, ambele formând un singur complex arheologic. Caracterul etnic dacic al cimitirului este reliefat de ceramica tipică dacică, găsită în numeroase morminte. Prezenţa în mai multe gropi de mormânt, alături de obiecte de inventar funerar, a unor bucăţi de minereu de fier (limonite), puse special în mormânt, este un indiciu al ocupaţiei defunctului”, scria Ioan Romulus, în volumul „Istoria Uzinei de Fier Hunedoara, Eisenmarkt, Vajdahunyad” (Ed. Graph, 2015). Fierul exploatat în Antichitate în zona Teliucului era transportat pentru prelucrare la Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi Apulum, marile oraşe din provincia daco-romană.

În Evul Mediu, pe lângă carierele miniere, zona Teliucului a fost împânzită de ateliere de fierărie şi de topitorii, iar în secolele următoare, la Topliţa şi apoi la Govâjdie s-au înfiinţat primele furnale. În acest timp, Hunedoara aflată în vecinătate îşi primise renumele de târg al fierului „Eisenmarkt”, iar minele in împrejurimi alimentau piaţa oraşului cu materie primă. Zona mineră a cunoscut o nouă perioadă de dezvoltare în secolul al XIX-lea, însă cea mai mare transformare a avut loc în timpul industrializării plănută de regimul comunist. Din anii 1960, la marginea Teliucului a fost înfiinţat lacul de acumulare Cinciş, pentru care au fost strămutate cinci sate, iar în vecinătatea localităţii au fost construite uzina de preparare. Minele de fier de le Teliuc şi Ghelari au intrat în declin din anii 1980.

Teliucul, cu câteva blocuri amestecate printre clădirile vechi de peste un secol, cu coloniile sale muncitoreşti, urma să fie declarat oraş, la fel şi satul Ghelari, însă Revoluţia din Decembrie 1989 a oprit intenţiile autorităţilor comuniste. De la mijlocul anilor 2000, exploatarea minieră s-a închis definitiv. Un lac format în vechea carier, despre care localnicii susţin că are aproape 60 de metri a înghiţit-o treptat împreună cu câteva guri de mină abandonate, un drum şi livezile din împrejurimi. Alte ruine industriale, pe jumătate distruse cu târnăcoapele de căutătorii de fier vechi, îi întâmpină pe turişti la intratea în Teliuc.

Pe dealurile din jurul localităţii, construcţii imense din beton, şi ele piese ale vechii exploatări, nu mai au nicio utilitate. Trei foste iazuri de decantare au rămas abandonate în împrejurimi în aşteptarea ecologizării. Pădurea înconjoară alte cariere dăltuite în stânci şi înghite drumurile de piatră cubică şi din beton care se strecoară în vecinătatea lor. Dealurile ascund zeci de kilometri de galerii miniere în care nu se va mai intra vreodată. Declinul industrial a transformat Teliucul, o comună cu 2.500 de oameni, într-o aşezare săracă şi pestriţă, un loc de tranzit doar pentru sutele de turişti care zilnic se îndreaptă spre Lacul Cinciş şi spre locurile pitoreşti din Ţinutul Pădurenilor.

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

optsprezece − 8 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Peste 4.000 de oameni la ștrandul din Deva         Poliția Locală Deva a aplicat amenzi de peste 30.000 lei în luna iulie         Rețea de piste de biciclete plănuită în centrul Devei         Tradiţie şi voie bună la Nedeia Troiţei din Parâng         Tărâmul dinozaurilor, recreat din LEGO în Geoparc         Programul Casei de Asigurări de Sănătate Hunedoara în perioada 15-17 august         Spargere în Valea Jiului. Hoții au fost prinși de jandarmi cu prada asupra lor         Mircia Muntean a fost adus la Penitenciarul Bârcea Mare         Programe de formare profesională pentru șomerii din Hunedoara         Șantierul celei mai mari investiții private din județ: uzina de mașini de spălat Bosch         NU RENUNŢĂ Protocol de mediu pentru amenajarea hidrotehnică de pe Jiu         Motociclist rănit grav în Teliuc         NEMULŢUMIŢI DE SENTINŢE. Inculpaţii din dosarul grupului infracţional coordonat de Simota au contestat pedepsele         Comunicat de presă Carmen Hărău, senator PNL         Protest la Termocentrala Mintia         Campionatul mondial de futsal al polițiștilor are loc în Hunedoara         Ce s-a ales de drumul spre Poiana Pelegii, închis de la începutul anului         Ministrul pentru Diaspora „asista cu profundă tristețe la violențele din Capitală”, în timp ce petrecea la Zilele Bradului         Proiect guvernamental. Minele din Valea Jiului, sugrumate de datoriile CEH!         DEZVĂLUIRI. Deputat hunedorean: În mineritul Văii Jiului s-a produs un jaf incredibil