Telicu Inferior, satul cu două lacuri artificiale întinse pe 300 de hectare

În Teliucu Inferior, cunoscut de secole pentru minele de fier, puține lucruri mai amintesc turiștilor de epoca industrială a localității. Un panou aflat la intrarea în comună indică istoria de localitate minieră a Teliucului.

Câteva ruine uzinale și cartierul cu blocuri muncitorești, unul părăsit înainte de a dat în folosință, atrag atenția asupra trecutului zonei. Minele de fier au funcţionat în Teliucu Inferior până în urmă cu un deceniu. O dată închise, nimeni nu s-a mai ocupat de îngrijirea fostei exploatări. În ciuda peisajului dezolant al rămășițelor industriale din Teliuc, natura a fost generoasă cu localnicii. Fosta carieră a minei a fost inundată de apă, iar cu timpul în locul din mijlocul comunei s-a format un lac a cărei suprafaţă şi adâncime s-au mărit fără întrerupere în ultimii ani. Oamenii susţin că în unele zone, lacul măsoară 60 de metri adâncime şi continuă să se extindă. A înghiţit cariera, câteva guri de mină, un drum şi livezile din împrejurimi, iar sătenii se bucură că pot pescui aici. „Cea mai mare captură din tăul Teliucului a fost o știucă de cinci – șase kilograme. În numai câțiva ani însă lacul s-a umplut de pește, după ce întâi pescarii au adus puieți, iar la populare au contribuit și stolurile de rațe. Acum mai mult de zece ani, după ce au fost abandonate minele, aici era doar o baltă, însă cariera s-a inundat după ce pompele care scoteau apa din subteran și o deversau în râul Cerna nu au mai funcționat. Este o mândrie pentru noi, chiar dacă zona carierei este privată și nu se pot construi terase”, spune Vasile Puia, un sătean care locuiește în vecinătatea lacului. În tăul Teliucului scăldatul este interzis din cauza pericolului pe care îl reprezintă apa. Curenții din adâncimile ei, în care se află mai multe foste guri de mină, îi pot trage la fund pe cei care se încumetă să înoate aici. Totuși, în timpul verii, mulți dintre localnici vin la scăldat și chiar sar în apă de pe stâncile fostei cariere a minei.

Lacul Cinciș, zonă de agrement a hunedorenilor

Spre deosebire de lacul din Teliuc, care s-a format fără ajutorul omului în doar câțiva ani, pentru amenajarea Lacului Cinciș eforturile depuse de localnici au fost imense. Lacul artificial, situat la câțiva kilometri de tăul din sat, a fost inaugurat în anul 1964, după ce statul român a decis construirea barajului şi crearea lacului, pentru a asigura necesarul de apă al oraşului Hunedoara, aflat la acea vreme în plină dezvoltare, şi a combinatului din localitate. La data inaugurării, lacul era întins pe o suprafaţă de 260 de hectare, avea o bază nautică, un camping, un ştrand, iar celor care ajungeau aici le erau puse la dispoziţie două vapoare şi 80 de ambarcaţiuni de mici dimensiuni, pentru agrement. Valea în care se aflau vechile aşezări Cinciş-Cerna, Valea Ploştii, Baia lui Crai, Moara Ungurului şi Ciuleni a fost inundată pentru a fi creat Lacul Cinciş, care a ajuns la o capacitate de aproape 30 de milioane de metri cubi de apă. În jurul apei care a înghiţit vetrele aşezărilor străvechi şi a dus la devastarea bisericilor şi a cimitirelor lor, au fost născocite poveşti înfiorătoare. Unele dintre aceste relatări vorbesc despre faptul că lacul ar fi bântuit de morţii din cimitirele înghiţite de apă, că aici s-au înecat oameni, iar cadavrele nu au mai ieşit la suprafaţă, că în trecut animalele nu se apropiau să bea apă din lac ori că pe fundul lui, în apele tulburi, trăiesc şerpi, caracatiţe sau „balauri” pe fundul lui. În prezent, lacul de acumulare aflat la marginea satului Teliucu Inferior, învecinat Hunedoarei, a rămas un loc ideal pentru amatorii de pescuit şi de distracţie.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

șapte + doi =

ACTUALITATE
Program special cu publicul la primărie         Un șofer băut a produs un accident pe o trecere de pietoni din Deva         Mica Unire în anul Centenarului         Preşedintele Bobora se ascunde după fusta unui directoar administrativ în cazul abuzului de la Sanatoriul Geoagiu         Cursuri gratuite la Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva         Ziua Unirii Principatelor Române – Programul complet al manifestărilor         Cele opt hectare de teren de la marginea Hunedoarei au fost vândute         Ce soartă va avea ultima școală din Bulzeștii de sus: șapte copii mai învață aici         Patru statui noi în Hunedoara         Mărturii în dosarul matriței din Sarmizegetusa Regia         Elevă călcată de mașină pe trecerea de pietoni         Podul rutier peste Strei, din orașul Călan, va fi refăcut         Prins la furat de lemne cu camioneta         L-au acuzat degeaba. Medicul Bende Barna Gavril a câștigat procesul cu ANI         TEATRU LA PRIMARIA DEVA. Oancea vs. Mareş, „Ce formidabilă harababură”         Femeie rănită grav de mașina scăpată de sub control, care a intrat pe trotuar         Încă un an eșuat pentru furnalul de la Govâjdia, cel mai vechi din România         Localnicii își bat joc de cea mai spectaculoasă cascadă cu ape termale         Atenție! Se montează parapeți pe DN 7, la ieșirea din Deva și în Mintia         Agresiune într-o școală din Călan