Tărâmul de vis al cetăţilor dacice şi al peşterilor fabuloase: Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina

Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina cuprinde în întinderea sa de aproape 38.000 de hectare unele dintre cele mai importante aşezări antice de pe teritoriul României: cinci cetăţi dacice aflate în Patrimoniul UNESCO. „Perla“ ariei protejate din judeţul Hunedoara este Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei pre-romane.
Cel mai accesibil drum spre Sarmizegetusa Regia porneşte din Costeşti, localitate aflată la circa 20 de kilometri de municipiul Orăştie şi de oraşul Călan şi la 18 kilometri de aşezarea dacică. O poartă monument, ridicată la marginea satului de munte, le indică turiştilor că au intrat pe tărâmul vechilor cetăţi şi, totodată, că au ajuns în Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina. Cei care vor să viziteze Sarmizegetusa Regia îşi continuă călătoria pe un drum judeţean construit din zgură şi pământ, ce se afundă în munţi, pe valea râului Grădiştea, şi urcă apoi pe versantul acoperit de pădurea de fagi, până la culmea unde se află ruinele fostului oraş antic. În Sarmizegetusa Regia se poate ajunge şi pe cărările de munte care fac legătura cu cetăţile Blidaru, Costeşti şi Piatra Roşie. Turiştii trebuie să fie echipaţi cu bocanci şi să aibă provizii şi apă, căci drumul străbătut într-o jumătate de zi pe jos poate fi istovitor. În Sarmizegetusa Regia, călătorii găsesc urmele unei aşezări urbane înfloritoare din Epoca Fierului, în jurul căreia au fost ridicate celelalte cetăţi, care aveau în special rol de apărare. În zona Sarmizegetusei au fost descoperite în ultimii ani mai multe tezaure de bijuterii şi monezi antice, obiecte de aur, argint şi bronz, considerate unice. Printre cele mai preţioase piese găsite în situl UNESCO sunt mai multe brăţări spiralice din aur masiv, cu greutatea între 500 de grame şi un kilogram şi jumătate, dintre care 13 se află la Muzeul Naţional de Istorie al României. Sarmizegetusa Regia a fost în ultimele decenii o ţintă a căutătorilor de comori, cei care au descoperit, de altfel, şi brăţările din aur.

 

Potrivit istoricilor, Sarmizegetusa nu avea o prea mare însemnătate militară. Cetatea ei, datând din ultima fază a existenţei libere a statului dac, era un loc de refugiu al populaţiei în vremuri de restrişte. Importanţa Sarmizegetusei consta în rolul ei de centru economic, politic şi religios al statului dac. Pe Dealul Grădiştii se găsea o mare aşezare civilă, ale cărei construcţii se înşirau pe o distanţă de trei kilometri, cuprinzând nu numai locuinţe, ci şi felurite ateliere. Tot aici, la 1200 de metri înălţime, se ridicau sanctuarele dacilor, relata istoricul Hadrian Daicoviciu în lucrarea „Date şi probleme noi cu privire la dacii din Munţii Orăştiei” (1959).

Costești – reședința căpeteniilor dacilor

Mai accesibilă turiştilor comozi decât Sarmizegetusa Regia, cetatea dacică de la Costeşti se află la capătul unui drum de circa doi kilometri, ce porneşte de la marginea satului şi poate fi parcurs cu maşina. Cetatea Costeşti, veche de 2.100 de ani, a fost fort militar, dar şi reşedinţă de vară pentru căpeteniile dacilor, în vremea regelui Burebista. Cele mai multe dintre construcţiile civile sunt vizibile şi în prezent, însă zidurile lor s-au degradat, din cauza turiştilor care fie şi-au scrijelit numele pe cărămizi, fie le-au vandalizat pentru a lua bucăţi de piatră „ca amintire“. Totuşi locul a rămas bine conservat, iar de pe Dealul Cetăţuii, unde se află aşezarea, vizitatorii sunt întâmpinaţi de panorama de vis a Văii Mureşului.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Costeşti.

Blidaru și Piatra Roșie, forturile Daciei

Poteca spre cetatea Blidaru porneşte de la poalele Dealului Cetăţuii, din Costești. De aici, călătorii trebuie să urce pe un traseu accidentat, care străbate o pădure de fagi şi mesteceni şi se sfârşeşte, după o oră de mers, într-un luminiş în care se dezvăluie zidurile solide ale fostului fort militar. În vecinătatea lui, în locul numit Pietroasa lui Solomon, au rămas urmele unor temple dacice, în care a fost descoperită o statuetă de argint masiv, reprezentând o leoaică. O altă cetate dacică aflată pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina este Piatra Roşie. La ruinele ei turiştii pot ajunge urmând poteca peste munţi ce continuă din Blidaru ori urcând din satul Luncani (comuna Boşorod), pe un drum de pământ, abordabil cu maşina până în apropierea fortăreţei ridicate pe stâncă. În vechea incintă militară au fost descoperite piese de armament, scuturi de paradă şi o mască de bronz ce reprezenta o zeitate celtică.

sarmizegetusa si fetele albe 31 mai (235)

Traseele spectaculoase din Munții Orăștiei

Toate cele patru situri din Munţii Orăştiei pot fi vizitate pe jos, într-o singură zi, însă turiştii care ajung în Costeşti pot alege şi alte trasee la fel de spectaculoase. Un traseu pe care localnicii îl recomandă celor care vor să vadă cetăţile dacice este Costeşti – Valea Făeragului – Poiana Omului. Despre Poiana Omului se spune că ar fi fost locul în care regele Decebal s-ar fi sinucis, în timp ce era urmărit de cavaleria romană condusă de Tiberius Claudius Maximus. Un alt traseu recomandat excursioniştilor porneşte din Costeşti spre Sarmizegetusa Regia şi continuă apoi spre Vârful Godeanu, considerat „Kogaion“ sau muntele sfânt al dacilor. De la poalele Godeanului, călătorii pot merge spre Transalpina şi Păltiniş, pe alte trasee de munte. „Niciunde pe teritoriul de astăzi al Daciei nu există atâta concentrare de conservare a moştenirii dacice ca în acestă zonă care înconjoară Vârful Godeanu. Platforma Luncanilor, Costeşti-Deal, Ludeşti-Deal, Grădiştea de Munte, Valea Rea sunt tot atâtea locaţii în care cercetarea moştenirii dacice din punct de vedere etnologic, etnografic, demografic şi arheologic dă roadele cele mai spectaculoase şi mai lămuritoare“, relata Vladimir Brilinsky, administrator al sitului Sarmizegetusa Regia.sarmizegetusa si fetele albe 31 mai (201)

În patrimoniul UNESCO din 1999

Sarmizegetusa Regia este cel mai important obiectiv turistic aflat pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina. Vechea capitală a Daciei pre-romane, înfiinţată în urmă cu peste două milenii, se află în Munţii Orăştiei, la poalele Vârfului Godeanu, considerat de unii dintre istorici „muntele sfânt al dacilor“. Alături de alte cinci foste cetăţi antice, Sarmizegetusa Regia a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură).

Conform standardelor UNESCO, cele trei criterii care au stat la baza deciziei de a introduce, în anul 1999, în Patrimoniul Mondial aşezările din Munţii Orăştiei au fost:

  •  Cetăţile dacice reprezintă sinteza unică a unor influenţe culturale externe şi a unor tradiţii locale în privinţa tehnicilor de construcţie şi a arhitecturii militare antice.
  •  Cetăţile dacice sunt expresia concretă a nivelului de dezvoltare excepţional al civilizaţiei regatelor dacice de la sfârşitul mileniului I, înainte de Hristos.
  • Cetăţile dacice sunt monumente exemplare pentru fenomenul evoluţiei de la centrele fortificate la aglomerările proto-urbane, caracteristice sfârşitului Epocii fierului în Europa.

Dintre cele şase cetăţi recunoscute ca monumente UNESCO, Sarmizegetusa Regia, Costeşti Cetăţuia, Piatra Roşie, Costeşti Blidaru şi Băniţa se află pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina, iar cetatea Căpâlna este în judeţul Alba, în apropierea limitelor ariei protejate.

Peştera Cioclovina

Mulţi dintre turiştii care ajung pe drumul de ţară ce porneşte din satul Ohaba Ponor şi străbate văile Şureanului se îndreaptă spre Peştera Cioclovina, o altă atracție turistică din Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina. „Peştera este cam la vreo două ore de mers pe jos din satul Federi, dacă ştii potecile prin pădure. Dacă nu, fie te rătăceşti, fie mergi pe calea ocolită şi ajungi acolo în trei-patru ore. Pe drum însă ai ce vedea: peşteri, un zid dacic, locuri minunate despre care se spune că ascund comori şi animale sălbatice“, explică Ioan Cioclan (68 de ani), din Federi, un sat aflat în Parcul Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina.

Peştera Cioclovina se numără printre atracţiile principale de pe teritoriul rezervaţiei. La caverna ale cărei galerii au o lungime totală de peste opt kilometri se poate ajunge şi cu maşina, pe traseul Boşorod – Luncani – Cioclovina. Peştera este accesibilă numai specialiştilor în speologie, iar turiştii o pot vedea numai în segmentul de la intrare. Ea oferă un peisaj spectaculos, însă vizitatorii ei se pot pune în pericol dacă intră în ea. În peştera săpată în munte de apele izvorului Ponorici au fost găsite urme de locuire din prima epocă a fierului (acum 4.000 de ani), dar şi un craniu uman vechi de circa 30.000–40.000 de ani. Craniul de homo sapiens a fost descoperit în urma exploatărilor de guano, îngrăşământ provenit de la lilieci, care au avut loc până în anul 1930.

Atracţii pentru amatorii de speologie

Amatorii de speologie pot vizita şi alte peşteri din Parcul Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina. Cea mai accesibilă este Peştera Bolii de la poalele Cetăţii Băniţa, un loc cunoscut datorită concertelor organizate în ultimii ani în interiorul ei.Alte trasee din parc duc spre Peştera Pălăriei, Peştera Şura Mică, Peştera Tecuri, Sifonul de la Şipot, Rezervaţia Cheile Crivadiei, Turnul Crivadiei, Punctul fosilifer Ohaba Ponor, Lunca Ponorului şi Lunca Ponoriciului, cascadele din Valea Rea, Izvorani, Cioclovina şi Şipot.

Administraţia parcului natural recomandă vizitatorilor să urmărească marcajele turistice şi să nu se abată de la poteci, pentru a nu se rătăci. Turiştii sunt sfătuiţi să campeze în locurile special amenajate, să nu deranjeze animalele sălbatice, să nu scrijelească arborii sau vestigiile istorice şi să depoziteze gunoiul doar în locurile special amenajate.

1 harta parcArie protejată de interes naţional

Parcul Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina a fost înfiinţat în 1979, iar din anul 2000 a fost declarat arie protejată de interes naţional. Este situat în Munţii Şureanu, cu subdiviziunile Munţii Orăştiei şi Munţii Sebeşului, fiind mărginit de depresiunile Haţegului şi Orăştiei. Satul Costeşti este principalul punct de acces în rezervaţia naturală şi spre cetăţile dacice, dar turiştii pot ajunge pe traseele parcului şi din localităţile Măgureni, Boşorod, Pui, Ponor, Baru, Crivadia şi de pe văile Streiului şi Băniţei.„Vizitarea Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina se face numai pe drumurile deschise accesului public şi pe traseele turistice marcate cu semne convenţionale specifice, cu respectarea eventualelor restricţii“, informează administraţia parcului natural. Cei care plănuiesc excursii mai lungi în parc sunt sfătuiţi să se doteze cu hărţi, busole sau GPS-uri, încălţăminte adecvată pentru munte, truse de prim ajutor, lanterne şi saci menajeri. Şi trebuie să ţină cont de avertizările meteorologice, mai spun administratorii rezervaţiei. Cele mai multe dintre pensiunile turistice din zona parcului sunt în Costeşti, peste zece, dar turiştii pot găsi cazare şi în Băniţa, Baru Mare, Alunu, Cioclovina, Grădiştea de Munte. Oferta pensiunilor porneşte de la 50 de lei pe noapte, de persoană. În satele de munte, localnicii se dovedesc ospitalieri şi sunt şanse mari ca drumeţii să fie invitaţi să rămână peste noapte în gazdă. Trasee turistice amenajate în Parcul Natural Grădiştea Muncelului Baru – Valea Streiului – Vârful Lola – Vârful Bulzului – Vârful Porumbelu Mare Costeşti – Cetatea Blidaru – Leurdana – Tîrsa – Poiana Omului – Vârful Rudii – Culmea Meleia – Vârful Tîmpu – Şaua Steaua Mare – Vârful Godeanu Luncani – Peştera Cioclovina – Peştera Ponorici – Cheile Şura Mare – Ohaba Ponor Podul Gerosu – Dealul Muncelului – Cetatea Feţele Albe – Valea Albă – Sarmizegetusa Regia Costeşti – Valea Grădiştei – Dealul Grădiştei – Cetatea Sarmizegetusa Regia – Muncel – Vârful Godeanu.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

șapte + 20 =

ACTUALITATE
DAN RADU RUŞANU, ULTIMUL SFAT „Faceţi Conurbaţie. Altfel, ajungeţi în Ochiul Ciclonului, locul unde nu se întâmplă nimic”         Jaful din Castelul Corvinilor: trei săptămâni de anchetă, 1 la sută din prejudiciu recuperat         ANDRONACHE S-A ŢINUT DE VORBĂ. Hunedoara lirică ia locul locul Operei Nights         Câinele campion, dresat de un jandarm         Accident grav pe DN 76, provocat de un tânăr         Accident mortal pe Drumul Național 7         O tânără și-a pierdut fiul de cinci ani în Deva         MINIVACANŢĂ CU LĂUTARI. Zilele Devei, programul celor patru zile de zaiafet         CU DOTĂRILE ÎN STRADĂ. Poliţiştii „comunitarii” îşi arată priceperea în centrul Devei         Tinere speranțe ale fotbalului hunedorean. Juniorii D de la C. S. CFR Simeria sunt campionii județului Hunedoara         Dan Radu Rușanu și-a lansat cartea „Mai sunt judecători la BERLIN”         Premiere la Castelul Corvinilor, în cea mai aglomerată noapte din an         Febra alegerilor locale în Lupeni, orașul „confiscat” de familia Resmeriță         Natalia Intotero (PSD): „Criza lemnului de foc a fost evitată”         Carmen Hărău (PNL): „S-a rupt prima scoarţă a Programului de guvernare PSD”         Apa Serv Valea Jiului a prins o finanţare de 90 milioane de euro         Eveniment cultural Titu Maiorescu – o efigie a culturii române         Accident rutier grav pe DN 66: nouă persoane au fost rănite         Accident grav pe autostradă, provocat de un șofer bulgar         Dan Radu Ruşanu îşi lansează cartea la Deva