Sportivii noștri, sportivii nimănui

Cum poți tu, ca țară, să fii acolo, în top? În vârf? Poți prin cultură, sport, precum și atingând celălalt pol, negativ, care ține de corupție și hoție.

Să rămânem la sport totuși. Așezarea geografică a României ne permite să practicăm sporturi considerate tari la nivel mondial. Avem totul gratis, la îndemână, pentru alpinism, escaladă, schi, schi-alpinism, alergare montană. Am putea transforma România într-un teren mondial de pregătire. Am putea. Dar nu se vrea. Furturile lor, în ministerele de resort, sunt mult mai importante și le asigură lor, șefilor, o carieră lină.

Ați închis alpinismul. Praf l-ați făcut, deși România avea vârfuri care se puteau lua la trântă cu oricine de pe planeta asta. Schi alpinismul nu mai e ce a fost înainte, puținii care-l practică făcându-l din plăcere, pe banii lor, în timpul liber.

Nu avem repere. Nu avem vârfuri. Dar tânjim după confortul și societatea civilizată de dincolo de granițe. Nu investim în sportivii noștri, dar știm să le scoatem ochii și să-i discredităm dacă, ajunși în competițiile internaționale, nu obțin ce rezultate am vrea noi. Nu-i susținem. Ne batem joc. Și nu doar ei, cei din ministere, ci și noi, ăștia din fața calculatoarelor, care n-am da 20 de lei pe un bilet la un meci de handbal, de exemplu. Otrava vărsată din tastaturi e gratuită și ne transformă în experți zi de zi. În tenis, handbal, schi, alergare.

Iar voi, ăștia din Ministerul Sporturilor, aveți impresia că un om poate avea performanțe lucrând opt ore pe zi, făcându-și griji pentru plata facturilor de la o lună la alta? Da, primele rezultate or veni din pasiune. Dar, știți, pasiunea nu ține de foame și nici nu-ți plătește facturile. Obosești să te lupți cu morile de vânt, cu un sistem corupt, în care el, reprezentantul guvernului, când îi faci cerere de finanțare, te întreabă, pe ocolite sau direct ”dar mie ce îmi iese la faza asta, dacă aprob?”. Obosești să te milogești la unul și altul, căutând finanțare, când tu, stat, ai datoria morală să investești în valorile tale.

În loc să dai sute de mii de euro pe șapte scânduri cum a făcut amețita aia de Ridzi – care și-a adus aminte brusc din pârnaie că e mamă și e bolnavă – mai bine investeai în pregătirea schiorilor noștri.

În această perioadă se desfășoară Cupa Mondială la Schi Alpin. Câștigători, până acum, sunt norvegienii. Podiumul a fost ocupat de ei: Aksel Lund Svindal, Kjetil Jansrud și Aleksander Kilde. Norvegienii, până la ei, nu au avut așa rezultate în schi alpin, fiind cunoscuți mai mult pentru rezultatele excepționale din schi fond.

Însă statul norvegian investește în sportivii săi. Ba, mai mult, face front comun cu firmele mari, care-s bucuroase să susțină un sportiv cu potențial. În august îi puteai vedea cum se antrenează în Chile, la peste 4.000 de metri, alături de echipele americanilor. Ai noștri n-au putut. De ce? Că nu sunt bani pentru ei. Cum ar putea ai noștri să ajungă, astfel, în față?

De-a lungul anilor, în cadrul acestor competiții, Alex Poponeci, comentatorul Eurosport, spunea despre Ionuț Achiriloaie, schiorul nostru: ”Ar fi fantastic dacă l-am vedea în primii 20!”. Ne mulțumim însă cu un loc 46. Da, e ceva să fii în primii 50 din lume. Dar dacă omul ăla poate mai mult? Dacă sunt alți schiori de-ai noștri care pot mai mult? Mult mai mult? Nu le retezăm noi potențialul? Pentru că, întotdeauna, nivelul de pregătire la un nivel foarte înalt ține de bani. Bani pe care oficialii din Ministerul Sporturilor preferă să-i cheltuiască pe parade, zile ale tineretului și competiții de amatori în care, de fapt, ne lăudăm primarii.

Ce se întâmpla dacă tu, guvern, nu dădeai câte 135.000 de euro pe bucata de cocioabă pe care ai intitulat-o pompos ”Centru de Informare Turistică?”. Cum era dacă măcar valoarea a cinci chioșcuri prăpădite mergea pentru pregătirea lotului României în ce sport voiai tu (handbal, schi, atletism etc). Iar noi, ca ziariști, ce-ar fi dacă am promova și altceva în afară de fotbal și cine cu cine s-a cuplat din echipa Rapidului?

Nadia Comăneci, Maricica Puică, Natalia Mărășescu, Gheorghe Hagi, Mihai Leu, Gabriela Szabo, sunt doar câteva dintre reperele noastre. Însă nu putem merge la infinit din inerția acelor vremuri, umbrite azi de scandalurile de corupție din țara noastră, țară în care avem pușcăriile inundate de politicieni. Iar noi, ca societate, când avem de gând să ne trezim?

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cinci × 1 =

ACTUALITATE
VIDEO Cea mai frumoasă stradă din Hunedoara a „înflorit”         Armăsar în agonie abandonat pe marginea unei străzi din Orăștie         De Ziua Poliției Române. Dacian Vonu, polițistul anului         Buna Vestire la Mănăstirea Prislop: cozi interminabile la mormântul părintelui Arsenie Boca         Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural         Scandalul continuă: Angajaţii UM Orăştie ameninţă cu greva         Mircea Muntean reacţionează         Câinele salvat de pompieri din flăcări, îngrijit la adăpostul din Hunedoara         Un copil a furat o mașină și a ieșit cu ea la plimbare         Spărgător de automate de lapte prins în Deva         Incendiu în pădurea comunei Romos