Micia, un monument istoric de categoria A, ocupă o suprafaţă de peste şapte hectare, însă este cu greu găsit de turişti. Se află în preajma Drumului Naţional 7, dar nu există indicatoare spre el, iar lipsa de interes a autorităţilor faţă de locul istoric a făcut ca treptat, majoritatea monumentelor sale să fie ascunse de vegetaţie.
În Antichitate, aşezarea numită pagus Miciensis se întindea pe 25 de hectare, era locuită de circa 5.000 de oameni potrivit arheologilor, şi cuprindea locuinţe, temple, un castru în care erau cantonaţi cel puţin 500 de soldaţi şi terme.
Nucleul civil al aşezării de la Micia era reprezentat de cetăţenii capitalei de la Sarmizegetusa, care au fost împroprietăriţi cu loturi de pământ la fondarea coloniei. În Micia exista chiar şi un templu al maurilor, războinici aduşi de romani din nordul Africii. Comuna a fost conectată la unul dintre principalele drumuri romane care au străbătut teritoriul Transilvaniei, iar castrul său avea rol de apărare a graniţelor de vest a Daciei romane şi de a asigura paza minelor de aur şi argint din Munţii Apuseni.
Printre artefactele descoperite la Micia sunt circa 250 de inscripţii si monumente sculpturale, un tezaur cu peste 2.000 de denari imperiali din argint, piese figurate din bronz, unica trusă medicală completă identificată până în prezent în Dacia romană, podoabe şi obiectele vestimentare, stele funerare din piatră, statuile unor zeităţi ca Jupiter sau Diana sau capul Medusei Gorgona, cele mai multe putând fi văzute la muzeul din Deva.
Micia a fost locuită între secolele II – IV, aşezarea fiind distrusă în cea mai mare parte încă din Antichitate, în urma războaielor. Distrugerile ruinelor de la Micia au continuat şi în secolul XIX, când blocuri de piatră din zidurile ei au fost extrase de localnici pentru a fi folosite la repararea şoselei din Brănişca, devastată de apele Mureşului. În anul 1869 a demarat construcţia căii ferate Deva – Arad, care traversa ruinele orăşelului antic, afectând o parte a vestigiilor acestuia. Alte terenuri ale aşezării romane au lăsat locul Termocentralei de la Mintia, construită în anii 1960, în timp ce râul Mureş, căruia i-a fost deviat cursul în 1967, a scufundat o parte dintre ruinele Miciei. Din 2014, Consiliul Judeţean Hunedoara a făcut demersuri pentru a prelua în administrare aşezarea antică, de la Ministerul Culturii. Iniţiativa nu a avut finalitate.