SOARTA MOȘIILOR BARONILOR KENDEFFY. Ce ascunde moștenirea celor 10.000 de hectare din Retezat

Aproape 10.000 de hectare de păşuni, păduri şi goluri alpine din Retezat retrocedate Mariei Kendeffy (cetăţean austriac) şi fiicei sale Elisabeth Pongracz, urmaşe ale nobililor Kendeffy, fac obiectul unui proces început în 2009 la Judecătoria Hațeg, după ce Academia Română a solicitat constatarea nulităţii absolute a celor trei titluri de proprietate emise pe numele lor.

În numai câteva luni, în 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului, a emis titlurile de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena, după ce a stabilit că familia Kendeffy a deţinut terenuri agricole şi forestiere în Sarmizegetusa (9 hectare teren arabil, fânaţ, curţi), Râu de Mori (6.148 hectare pădure, 118 hectare teren agricol, 13 hectare fânaţ, 2241 hectare stâncărie, 1.288 hectare neproductiv), Petrila (796 hectare pădure, 104 hectare păşune) şi Pui (310 hectare pădure şi 8,74 hectare păşune). Suprafaţa totală propusă pentru validare a fost de 7.254,28 hectare de pădure, 1.193, 49 hectare păşune, 3.530 hectare teren neproductiv şi 12,18 hectare de fânaţ. Maria Kendeffy a decedat în 2017, la vârsta de 97 de ani, în Viena, iar suprafețele imense din Retezat și Țara Hațegului au ajuns la fiica sa Elisabeth Pongracz și soțul acesteia Vilmosz Pongracz (cetăţean austriac).
Potrivit unui raport din 2013 al Curții de Conturi a României, reconstituirea dreptului de proprietate după solicitarea celor două moştenitoare ale familiei Kendeffy a fost nelegală. Frații Ludovic și Gabriel Kendeffy au rămas fără cea mai mare parte din proprietăți după Reforma Agrară din anul 1921, fiind despăgubiți de statul român în urma naționalizării moșiilor, cu sume importante.
„Prin trei titluri de proprietate emise în baza ordinului prefectului judeţului Hunedoara, doi cetăţeni austrieci (Kendeffy Maria şi Pongracz Elisabeta) ajung proprietarii a 9.407 ha teren forestier şi păşuni (6.304 ha pădure) în Parcul Naţional Retezat, rezervaţie a biosferei UNESCO. Domeniul Retezat a aparţinut fraţilor Ludovic şi Gabriel Kendeffy. Primul a părăsit ţara şi a fost despăgubit în procesul optanţilor din Fondul A cu suma de 856.211 coroane – aur drept despăgubiri şi 14.844 coroane aur daune pentru dezorganizarea exploataţiei, conform Deciziei Tribunalului Arbitral de la Paris. Gabriel Kendeffy, rămas în ţară, a respins ofertele de ieşire din indiviziune, declanşându-se un lung proces judiciar care nu s-a finalizat până în anul 1949. Domeniul Kendeffy a intrat în anul 1949 în proprietatea Academiei Române fiind cea mai veche rezervaţie ştiinţifică din România. Reconstituirea este ilegală deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”, se arăta în auditul din 2013 al Curţii de Conturi a României.

O hotărâre din anul 1924 a Comitetului Agrar – Secția Transilvania, păstrată la Arhivele Naționale – județul Hunedoara, arăta cu ce au rămas soții Gabriel și Suzana Kendeffy, precum și fratele lui Gavriel, Ludovic Kendeffy (plecat din țară), după reforma agrară.
Suzana Kendeffy (fostă Banffy) mai deținea, în 1924, 100 de jugăre (circa 60 de hectare) de teren agricol și pășuni.

„Cu privire la moșiile proprietarei Suzana Kendeffy hotărăște: admite în parte cererile de revizuire respective ale locuitorilor din Comuna Valea Dâljii, Unciuc și Râu de Mori; Respinge ca neîntemeiate cererile de revizuire ale proprietarei. Reformează în parte hotărârea Comisiunii județene Deva no. 4/ 1924 și lasă prorprietarei cota neexpropriabilă de 50 de jugăre arător și 50 de jugăre pășune pentru vitele sale. Cu privire la pădurea proprietarei din hotarul comunei Râu de Mori, dispune să se exproprieze 576 jugăre pădure pentru completare de pădurea comunală, la comuna Ostrov și 200 jugăre pentru completarea pășunii comunale la aceeași comună, adică astfel cum a fost stabilit de Comisiunea de Ocol Hațeg, prin Hotărârea no. 177 din 14 februarie 1923, care se menține în totul cu privire la exproprierea de păduri și pășuni. Ceea ce va prisosi după această expropriere, din pădure, va rămâne cu totul proprietarei”, se arată în documentul din 5 mai 1924.

Ludovic Kendeffy a rămas fără posesiuni, după ce a ales să plece din țară. Bunurile pe care le deținea împreună cu fratele său Gabriel au fost împărțite astfel: „Admite în parte cererile de revizuire respective ale locuitorilor din comunele Ohaba, Purcărești, Răchita, Sânta Maria, Balomir, Ciopeia, Poiana, Feder, Dâncu Mare; Admite cererea de revizuire a Administrației Casei Parcurilor înregistrată la no. 5431/1924; Respinge ca neîntemeiate cererile respective de revizuire ale proprietarilor Gavril și Ludovic Kendeffy. Constată că Ludovic Kendeffy este absenteist și declară expropriate toate părțile divize sau indivize, în cuprinderea lor totală, din toate proprietățile rurale, inclusiv curțile, conacele și clădirile, astfel cum au fost constatate că-i aparțin, prin hotărârile respective ale comisiunilor de Ocol Petroșani, Pui și Hațeg. Stabilește cuantumul de pădure și pășune așa cum a fost stabilit de Comisiunile de Ocol respective, pentru fiecare comună în parte, în scopul satisfacerii nevoii de pășune și pădure comunale. Să se ia din întreaga proprietate indiviză, urmând ca dacă va mai prisosi, după deducerea suprafețelor astfel expropriate, rămâne în indiviziune între Stat – pentru jumătatea lui Ludovic Kendeffy, absenteist, și Gavril Kendeffy. Hotărăște ca partea indiviză cuvenită statului de la absenteistul Ludovic Kendeffy, intră în patrimoniul statului, liberă de orice contract de exploatare de pădure, de orice sarcini și de orice constituire de drepturi de orice natură”, arată hotărârea Comitetului Agrar – Secția Transilvania.

Comitetul Agrar a dispus să îi fie lăsate proprietarului Gavril Kendeffy 200 de jugăre cultivabile, 75 jugăre pășune și 148 jugăre drenate și irigate, cu așezarea stabilită de Comisiunea de Ocol Hațeg. „Eexpropriază tot pământul cultivabil ce proprietarul mai posedă, peste aceste cote de mai sus, în vreuna dintre comunele din Circumscripțiile Comisiunilor de Ocol Pui, Hațeg și Petroșani. Respinge ca neîntemeiate toate celelalte capete de revizuire contrarii dispozițiunii de mai sus”, arăta Hotărârea numărul 293, din 5 mai 1924. Înainte de anul 1924, familia Kendeffy apucase să vândă câteva sute de hectare de pășuni.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

zece − trei =

ACTUALITATE
O copilă a murit după ce a căzut de la etajul opt         Când va fi pronunțată sentința în dosarul mafiei comorilor dacice         Căsătorii simbolice de Dragobete, la Castelul Corvinilor         Accident grav pe calea ferată         Agresiune în spital: o femeie a căzut victimă unui recidivist         Trei adolescenți au fost reținuți de polițiști, pentru mai multe tâlhării         Peste 250 de infractori depistați cu ajutorul tehnicii criminialistice         POSTUL PAȘTELUI. Arsenie Boca și secretele celor mai puternice învăţături din Post         Singurătatea satelor din tărâmul de vis al Grădiștii Muncelului         Tânărul din Hunedoara care îi tunde gratuit pe sărmanii dintr-un oraş englez         Alin Simota face primii pași spre eliberare         În atenția crescătorilor de ovine         Curățenie generală pe râul Zlaști         Elevă bătută într-o școală din Deva         Cetatea Devei, subiectul unui nou scandal: ce beneficii și-au dat administratorii sitului         Cum este devastată pădurea de pe Dealurile Silvașului         Soarta cimitirului din Hațeg a fost decisă de magistrați         RAPORT DE CONTURI. Dregătorii hunedoreni s-au întrecut în furăciuni         Accident rutier grav pe șoseaua Hațeg – Caransebeș         Accident rutier produs de o tânără de 22 de ani