Soarta incertă a picturilor unice care împodobesc Castelul Corvinilor

Planurile de restaurare a Castelului Corvinilor din Hunedoara vizau recondiționarea picturilor și frescelor care au împodobit, unele vreme de mai multe secole, monumentul medieval. Unele dintre fresce spun povestea romanțată a familiei lui Ioan de Hunedoara, altele dezvăluie informații despre bogăția și gusturile rafinate ale celor care au avut în stăpânire cetatea. Proiectul european de restaurare a Castelului Corvinilor ar salva o parte din ele, însă deocamdată autoritățile nu cunosc dacă el va putea fi pus în aplicare.

Castelul Corvinilor ascunde povești impresionante, iar printre elementele cele mai importante care pot ajuta la cunoașterea acestora se numără picturile care l-au împodobit vreme de secole. Turnul vechi de poartã a fost pictat în frescã în vremea regelui Matia, urme din aceasta încã fiind vizibile pe latura nordicã. Turnul Buzdugan și Turnul toboșarilor păstrează și ele urmele picturilor vechi, la fel și Sala Dietei, în timp ce fresca de pe peretele exterior al camerei de aur a Aripii Matia a căzut la începutul secolului XX.

Una dintre cele mai impresionante picturi murale din Castelul Corvinilor este aproape ștearsă din cauza degradării produse de timp. Fresca misterioasă datează de la sfârșitul secolului al XV-lea, potrivit unor istorici, iar rămășițele ei și poate fi văzută astăzi pe arcada de la etajul Aripii Matia a castelului. Istoricii au încercat să explice însemnătatea ei.

„În jurul deschiderii logiei erau zugrăvite grupuri de figuri dintre care se mai păstrează trei: primul grup reprezenta o femeie cu mărul regatului în mână, iar în faţă o figură bărbătească, ţinând un obiect rotund, nedefinit. Grupul al doilea era format dintr-un bărbat care oferea femeii un inel cu sigil, asemănător inelului cu blazonul Huniazilor, în timp ce femeia făcea un gest de refuz. Al treilea grup înfăţişa o femeie, înfăţişată de această dată cu capul îmbrobodit, semn că era mamă, reprezentată de altfel şi cu pântecul proeminent, şi ţinând în mână un cerc cu două verighete, iar în faţa ei bărbatul, făcând de data asta un gest de refuz. Pe un stâlp alăturat se mai vede un copil, cu mărul regatului în mână, iar o filacteră se desfăşura deasupra capului, purtând o inscripţie ştearsă, pe care Ştefan Moller credea că ar putea să citească numele Iohannes”, explica specialistul Virgil Vătăşianu, într-o lucrare de cercetare. Imaginile au fost interpretate de istoric ca reprezentarea legendei originii lui Ioan de Hunedoara, conform căreia el ar fi fost fiul neligitim al regelui Sigismund de Luxembourg.

Proiectul de restaurare, singura șansă a picturilor

Proiectul de restaurare a Castelului Corvinilor, depus de Primăria Hunedoara la Agenţia de Dezvoltare Regională Vest, prevedea și restaurarea picturilor și zugrăvelilor interioare ale monumentului, însă inițial a fost respins de ADR Vest. „Am primit o adresă de la Agenţia de Dezvoltare Regională Vest în care am fost înştiinţaţi că a fost respinsă cererea de finanţare, pentru încălcarea a cel puţin zece criterii, privind elaborarea acestuia”, informa recent Dan Bobouţanu, primarul Hunedoarei. Conducerea primăriei speră însă că, într-un final, în urma contestației depusă la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, cererea de finanțare a investiției în restaurarea castelului, estimate la cinci milioane de euro, să fie declarată eligibilă. Dacă proiectul nu va fi aprobat, soarta picturilor care împodobeau sălile și turnurile castelului se anunță sumbră.

Potrivit proiectului, urmau, printre altele, să aibă loc lucrări de eliminare a igrasiei din pereţii Castelului Corvinilor, adiacenţi curţilor interioare, lucrări de igienizare, curăţire, plombare, rostuire, de desfacere a tencuielilor de ciment şi de refacere a acestora cu tencuieli şi zugrăveli respirante pe bază de var, restaurări ale picturilor şi recondiţionări ale elementelor de tâmplărie, lucrări de restaurare a tavanelor de lemn, precum şi de revizuire totală a instalaţiilor. În 2014, administrația locală din Hunedoara a reușit, din fonduri proprii, să înlocuiască doar o parte a țiglăriei de pe Castelul Corvinilor, Palatul Bethlen și Turnul Toboșarilor costurile pentru continuarea lucărilor sunt dificil de acoperit de la bugetul local.

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

19 − unu =

ACTUALITATE
Concedieri colective la minele din Valea Jiului         Bărbat lovit de trenul marfar         Tineri acuzați că au tâlhărit mai mulți elevi din Hunedoara au fost condamnați         Cum a fost recuperat tezaurul de podoabe dacice din argint, traficat pe piața neagră         Ziua Pământului, celebrată în Parcul Cetate         Credit de 80.000.000 de lei pentru reabilitarea rețelei stradale din Hunedoara         Chioșcuri de suveniruri date în chirie în curtea Castelului Corvinilor         Tu ce faci în Noaptea Lungă a Industriei?         Semnarea contractului de finanţare pentru proiectul “CONSTRUIRE ȘI DOTARE VILĂ TURISTICĂ, PENTRU EXTINDEREA ACTIVITĂȚII RAHEMA TUR SRL”         Cum a fost recuperată cea de-a 13-a brățară dacică         PULS ELECTORAL. Mircea Moloţ are cea mai mare priză la electoratul hunedorean, în sondajul făcut de PNL         Vechea platformă industrială trece prin mari transformări         Drumul dintre Lacul Gura Apelor și Poiana Pelegii va fi închis         Telecabina de la Cetatea Deva intră, miercuri, în revizie tehnică         Cum se fac de râs autoritățile județului: soluție „ingenioasă” pe șoseaua spre Mănăstirea Prislop         Medicii de la clinica Opticline Deva, la Congresul de Cataractă și Chirurgie Refractivă din SUA         Ambasadorul Republicii Kazahstan în România s-a aflat în vizită oficială la Deva         SLUJBĂ DE POMENIRE. Comemorare la 16 ani de la moartea rapsodului Drăgan Muntean         Soarta șoselei spre Parcul Național Retezat – cel mai periculos drum al Hunedoarei         SOARTA MOCĂNIȚEI. Drumul feeric care a luat locul celei mai vechi căi ferate a Hunedoarei