SIMPLIFICAREA PROCEDURILOR. Geologii cer scurtarea timpului de avizare la prospecţiunea resurselor minerale

O ordonanţă a guvernului din 2014 face referire la importanţa resurselor minerale, petrol şi gaze naturale, dar în corpul actului normativ legiuitorul pierde pe drum resursele minerale în mod inexplicabil. În motivarea ordonanţei se arată că operaţiunile de explorare, prospectare geologică şi exploatare sunt „acţiuni de interes naţional”, de „importanţă strategică” cu impact economic şi social semnificativ, iar prin „neadoptarea acestor măsuri (scurtarea termenelor de avizare, n.red.) poate conduce la scăderea investiţiilor în domeniu, precum şi la pierderea unor locuri de muncă”. Bunele intenţii ale guveranţilor de scurtare a birocraţiei s-au împotmolit tocmai în… birocraţie. Geologii cer repararea greşelii

 

Identificarea resurselor minerale, petrol şi gaze naturale a revenit în atenţia guvernanţilor în 2014, când a fost emisă o ordonanţă de urgenţă pentru scurtarea timpului de verificare şi avizare a documentelor privind forajele de explorare a resurselor minerale. Vechea legislaţie, aflată în vigoare din 1991, are darul de a zădărnicii prospecţiunile geologice prin termenele nerezonabile de avizare. Pentru prospecţiunea unei suprafeţe de teren mai mică de un hectar, cercetarea trebuie să aştepte între 360 şi 450 de zile, iar pentru suprafeţe mai mari de un hectar timpul de avizare este de 560-650 de zile. În tot acest timp, firma de prospecţiuni plăteşte statului taxe şi impozite, deşi se află în imposibilitatea de a exectuta explorări geologice. Pe bună dreptate, guvernanţii au decis să corecteze birocraţia, însă „bunele intenţii” s-au împotmolit tot în… birocraţie.

 

Omisiunile şi birocraţia

 

În titlul ordonanţei se face referire la importanţa resurselor minerale, petrol şi gaze naturale, dar în corpul actului normativ legiuitorul pierde pe drum resursele minerale în mod inexplicabil. În motivarea ordonanţei se arată că operaţiunile de explorare, prospectare geologică şi exploatare sunt „acţiuni de interes naţional”, de „importanţa strategică” cu impact economic şi social semnificativ, iar prin „neadoptarea acestor măsuri (scurtarea termenelor de avizare, n.red.) poate conduce la scăderea investiţiilor în domeniu, precum şi la pierderea unor locuri de muncă”. În ciuda argumentelor imbatabile, ordonanţa guvernuluui din 2014 a omis să simplifice procedurile la lucrările de foraj pentru explorarea resurselor minerale, deşi ele au fost prinse în titulul actului normativ. Firmele care execută prospecţiuni geologice în judeţul Hunedoara au solicitat guveranţilor să repare greşeala. „Datorită impactului minor realizat de foraje asupra pajiştilor, diametrul găurilor de foraj este de zece centimetri, propunem introducerea la excepţii a forajelor în legea pajiştilor”, se arată într-un memoriu prezentat lui Mihai Sorin Găman, director general adjunct la Direcţia Generală Resurse Minerale şi Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale, MECRMA.

 

O şansă pentru mineritul românesc

 

Dezbaterile publice pe tema Strategia Minieră 2017 – 2035 au adus în atenţie încă odată faptul că armonizarea legislaţiei în minerit este esenţială pentru dezvoltarea economică a Românei. Fără un guvern „cu sânge-n instalaţie” care să ţină cont de interesele economice, nu de activismul populist „sponsorizat” de afară, mineritul românesc n-are nicio şansă. Reamintim faptul că guvernul a lansat o dezbatere publică privind Strategia Minieră 2017 -2035, organizată de Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri. Discuţiile s-au purtat până acum în mai multe regiuni cu perimetre miniere, iar o primă concluzie ar fi aceea că legislaţia românească în materie de minerit este contradictorie şi caducă. În actualul context legislativ, durata de obţinere a avizelor pentru explorarea unui zăcământ depăşeşte valabilitatea licenţei. Exploatarea perimetrului minier de la Certej întârzie de ani, deşi au fost îndeplinite zeci de proceduri naţionale şi internaţionale, pas cu pas. S-a făcut o muncă de cercetare extrem de costisitoare, exclusiv pe spesele unor investitori străini şi cu toate acestea, sutele de oameni care îşi pun speranţa într-un loc de muncă la Certej mai au încă de aşteptat.  Pentru exploatarea minieră de la Certej, ungurii şi sârbii şi-au dat acordul, dar frânele sunt puse artificial de câţiva agitatori. Deva Gold SA, firmă românească înfiinţată în 1997, având în structura acţionariatului Compania „MINVEST”, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, trece de ani buni prin proceduri naţionale şi internaţionale pentru a începe exploatarea minieră de la Certej. Până acum, Deva Gold a atras investiţii în România de peste o sută de milioane de dolari americani, pentru că toate lucrările de cercetare geologică s-au făcut exclusiv din banii acţionarului străin.

 

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

7 − unu =

ACTUALITATE
După cinci crime și 22 de ani după gratii, Beniamin Laichici se pregătește de eliberare         Breslele și meșteșugurile din trecut, promovate la Castelul Corvinilor         Povestea celei mai faimoase vile din Deva: fosta reședință a lui Petru Groza         Colegiul Transilvania, aniversat în Cetatea Devei         Incendiu în satul Căstău, provocat de jocul copiilor cu focul         Geoagiu – investiții importante pentru dezvoltarea comunității         PE BANII PRIMĂRIEI HUNEDOARA. Trai bun (ziua romilor) – 5.000 lei, comemorarea eroilor – 50 lei         MISTERELE HUNEDOAREI. Megaliții – altarele misterioase ale strămoșinlor noștri         Concurs: „Deva înflorește”         Bazinele ștrandului din Deva vor fi renovate         Accident rutier provocat la beție         Marius Surgent (deputat ALDE): „Nu trebuie să existe derapaje în instituțiile cheie ale statului”         Michael Melczer: “Ne pregătim să asigurăm şi iarna viitoare încălzirea municipiului Deva”         Polițiști anchetați de Parchet după scandalul din Lupeni         Tragedie în Petroșani: un bărbat a murit într-un accident rutier         ADEVĂR ŞI PROVOCARE. Împădurim Kogaionul împreună         AFACERI LÂNGĂ MORMÂNTUL LUI ARSENIE BOCA. De ce nu a dispărut talciocul de la Mănăstirea Prislop         Peste 140 de hectare în flăcări         Peste 250 de arbori plantați în Călan         Copil rănit grav într-un accident