Secretele Calvariei Mari, cel mai faimos vulcan al Hunedoarei

Conul vulcanic al Săcărâmbului a fost nelipsit de-a lungul ultimelor secole din ilustratele şi gravurile care înfăţişau satul din munţi, faimos în lume pentru bogăţia zăcămintelor de metale preţioase. Localnicii l-au numit Calvaria Mare (de la Calvarium, numele latinesc al Golgotei, dealul pe care a fost răstignit Iisus Hristos) şi au aşezat o cruce din lemn pe cea mai înaltă stâncă a sa.

Unii cercetători au ajuns la concluzia că masivul cu formă ciudată este o rămăşiţă a unui con vulcanic cu altitudinea de peste 3.000 de metri, devastat de exploziile din cele mai vechi timpuri, un vulcan care continuă să îşi manifeste energiile şi care a dat numele de zonă climaterică Săcărâmbului, loc considerat unul dintre locurile cele mai benefice pentru sănătate.

De la mijlocul secolului al XVIII-lea, Calvaria a atras o mulţime de savanţi occidentali, după ce în adâncurile sale au fost descoperite zăcăminte bogate de metale preţioase: aur, argint, telur, săcărâmbit, silvanit, scorodit, pirofirit, rodonit, stibiuconi, valentinit şi alte numeroase tipuri de minereuri, unele descoperite aici pentru prima dată în lume. Chiar daacă drumul spre Săcărâmb era dificil în secolele XVII – XVIII, locul a fost prezent în aproape toate cronicile de călătorie ale marilor oameni de ştiinţă occidentali care au vizitat în acele vremuri ţinuturile Transilvaniei.

Peste 40 de tone de aur au fost extrase din minele Săcărâmbului numai în secolul al XIX-lea. Exploatările miniere din jurul satului de munte au continuat până la începutul anilor 2.000. De atunci, fosta aşezare bogată şi cosmopolită din Munţii Metaliferi a devenit un loc al foştilor mineri, al călătorilor interesaţi de istorie şi al amatorilor de frumos. Simbolul său a rămas un punct de atracţie pentru turişti, chiar dacă mulţi dintre ei preferă să îl fotografieze de la distanţă.

Drumul spre „Golgota” Săcărâmbului trece pe la poalele dealului numit „Calvaria Mică”, pe care străjuieşte o veche biserică romano-catolică, despre care se spune că a fost ctitorită de împărăteasa Maria Tereza. Coboară pe lângă rămăşiţele unor clădiri miniere vechi şi ale composesoratului, pe lângă parcul în care a fost ridicat un monument ridicat în memoria lui Joseph Franzenau, o personalitate a locului din secolul XIX şi se strecoară apoi printre case vechi minereşti şi vile noi spre satul învecinat Vărmaga. De la ultima casă, o potecă urcă în zig zag prin pădure spre vârful Calvariei Mari.

Din loc în loc, săgeţile roşii de pe copaci îi ajută pe străini să nu se rătăcească. Ascensiunea durează circa 20 de minute şi se încheie pe stânci, în dreptul crucii din lemn care marchează vârful dealului. Sus, călătorii sunt întâmpinaţi de panorama Văii Mureşului, a Munţilor Apuseni şi a Munţilor Poiana Ruscă, de priveliştea Cetăţii Devei, a vechilor biserici din Săcărâmb şi a altor locuri impresionante.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cinci × cinci =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Cea mai sălbatică zonă a fostei mocănițe a Hunedoarei a devenit traseu educativ         Cum va fi iluminată festiv Hunedoara de sărbători         Cursanții de limbă chineză la momentul bilanțului         Președintele PSD Hunedoara, Laurențiu Nistor, în conflict de interese. Sentința este definitivă!         DISPONIBILIZĂRI. 70 de angajați ai CEH pleacă din sistem. Unii ajung direct în șomaj!         De ce au întors armele sindicatele? Au admis inițial insolvența CEH, acum o resping!         Transalpina va fi închisă         Ziua Armatei Române, celebrată în Hunedoara         Toamna transformă satele din Munţii Apuseni într-un adevărat paradis         PETROȘANI/ Lemnul din toaletarea copacilor, donat bătrânilor         NEMULȚUMIT. Alin Simota a contestat condamnarea pentru fals în declarații         Ilie Balaci a murit         Turiste rătăcite în Masivul Godeanu         Prins la furat de cablu, pe calea ferată         Gara Brad, la doi ani de la începerea lucrărilor de reabilitare         Scrisoarea deschisă a primarului Marcel Goia: „Autoritățile Publice Locale, bătaia de joc a Statului Român”         Traseu turistic refăcut de salvamontiști în Retezat         Rezultatele Bursei locurilor de muncă pentru absolvenţi – 19 octombrie 2018         „Trofeul Cetăţii” – turneu internaţional de şah la Centrul Cultural ”Drăgan Muntean”         Proteste la ArcelorMittal Hunedoara