Adrian Andrei Rusu, doctor în istorie și specialist în medievistică, a publicat o scrisoare deschisă, cu titlul „Vraiștea distruge monumentele istorice ale Hunedoarei”, în care a reclamat lipsa de îngrijire pe care autoritățile o manifestă față de monumentele reprezentative ale județului. Peste 160 de semnatari a avut petiția, care a fost adresată Consiliului Judeţean Hunedoara, Episcopiei Devei şi Hunedoarei și Inspectoratul General al Poliţiei Române – Direcţia de Investigații Criminale.
Iată câteva dintre situațiile reclamate: „Zestrea de monumente medievale a judeţul Hunedoara este cea mai preţioasă din întreaga Românie. Valoarea acestor monumente este cu atât mai mare cu cât bisericile româneşti sunt cele mai vechi din ţară, depăşind prin vechime şi zestre artistică primele ctitorii din Ţara Românească şi Moldova. Bisericilor li se adaugă cetăţi şi conace supuse şi ele unor continue tragedii existenţiale. Realitatea în care se scaldă ori nu este cunoscută ori este neglijată suveran de câteva bune decenii. Din cauza unui proces complicat de revendicări şi redistribuiri de proprietate sau responsabilităţi, aceste monumente au ajuns într-o stare de ruşinoasă degradare sau de precolaps. Responsabilităţile au fost mereu transferate ori lăsate în afara literei legii din motive dintre cele mai nejustificate: lipsa evaluării concrete a monumentelor, trecerea cu vederea a abuzurilor comise de personalul ecleziastic, lipsa fondurilor şi a specialiştilor, ba chiar şi iresponsabilitatea unor proiectanţi necalificaţi, avizaţi de către Ministerul Culturii)”, se arată în scrisoarea deschisă adresată de Adrian Andrei Rusu.

Cum sunt distruse monumentele
Istoricul reclamă insuficiența implicării autorităților în protejarea monumentelor istorice și oferă câteva exemple ale modului cum acestea au fost afectate:
„Distrugerea unor fresce de o valoare incalculabilă, prin aşa-zise < > (ex.: Suseni – Mănăstirea Colţ, acoperite cu ulei; a celor de la Bârsău, ciuntite cu şpaclul); Refaceri de biserici istorice fără nici un fel de studii ştiinţifice legale (ex.: Coroieşti, Ohaba Sibişel, Paroşi, Râu Alb, Râu de Mori). Toate au fost atacate fără să avem şansa de a le cunoaşte vechiul miez vechi. Termopanele au fost implantate generalizat, alături de consecvente acoperiri ale nivelelor de călcare, interioare şi exterioare, cu covoare impermeabile, din beton; Reparaţii de acoperişuri nerealizate la timp ori prea târziu, după distrugeri provocate de ape pluviale (ex.: Leşnic, Strei, Streisângeorgiu, Nucşoara); Lipsa totală a unor proiecte pentru scoaterea la lumină a tezaurelor de frescă ascunse încă sub zugrăveli simple (ex.: Ostrov, Paroşi, Peşteana, Sălaşu de Sus, Streisângeorgiu); Absenţa mijloacelor de iluminat corespunzător pentru valori excepţionale şi unicate (ex.: Streisângeorgiu, Strei); Admiterea şi tolerarea unor proiecte monumentale proaste pe seama fortificaţiilor medievale. Locul I – Mălăieşti, locul II – Deva, locul III – Hunedoara. Totala neglijare a ruinelor unor biserici medievale cercetate ori nu arheologic (ex.: Cârneşti, Galaţi, Mălăieşti, Nălaţi, Răchitova). În ultimele trei cazuri, cercetarea arheologică a lăsat monumente conservate la sol, astăzi ele sunt aproape reîngropate ori distruse”, se arată în apelul istoricului. Petiția integrală poate fi citită pe pagina de Facebook a lui Adrian Andrei Rusu.
Cazurile nu sunt complete, afirmă istoricul. Fiecare dintre ele trebuie tratat individual şi nu prin proiecte megalitice, usturătoare financiar, ci cu procente mici care să se regească pe monumentele cu pricina, a completat acesta. „Vă atragem atenţia că sunteţi totuşi reprezentanţii populaţiei din Hunedoara, precum şi a tuturor celorlalţi cetăţeni români indignați de încălcarea obligaţiilor legale privind degradarea continuă a patrimoniului naţional; că aveţi obligaţia legală de a trece la acţiuni directe şi eficiente nu numai pentru stoparea acestor fenomene, ci şi pentru justa punere în valoare a monumentelor. Aceste monumentele sunt singurele bunuri care ne-au mai rămas după demolarea sistematică a economiei. Tot ele pot fi o garanţie a unor viitoare forme de prosperitate în regiune, în măsura în care vor fi abordate aşa cum se cuvine”, se arată în scrisoarea deschisă, cu 168 de semnatari, printrecare se numără specialiști în istorie, arheologi și muezeografi.

Comentarii FB

comentarii