SARMIZEGETUSA REGIA, INIMA AURULUI DACIC. Faimoasele descoperiri ale comorilor dacice reconstituite la poalele Sarmizegetusei Regia

Turiștii care își doresc să afle povestea aurului dacic din Munții Orăștiei sunt invitați să treacă preagul unei expoziție inedită, înființată la poalele Sarmizegetusei Regia, la sediul administrației sitului. Expoziția reconstituie descoperirile și legendele comorilor și le arată vizitatorilor modul cum strămoșii noștri au creat și au folosit tezaurele antice.

 

Cei care se îndreaptă sprea Sarmizegetusa Regia sunt invitaţi să facă un popas la sediul administraţiei sitului, de pe Valea Albă, cabană situată la poalele Dealului Grădiştii, la patru kilometri de monumentul istoric. Aici pot afla informaţii despre comorile antice şi despre poveştile descoperirilor lor.

“Am insistat de la bun început pe ideea că aceste descoperiri constituie un simbol al capitalei Regatului Dac, simbol care trebuie valorificat pentru publicul larg. De fapt, această expoziţie are un caracter didactic, informativ şi nu este altceva decât un pas înspre însănătoşirea relaţiei dintre publicul vizitator, cel plătitor de impozite, şi stat, reprezentat în acest caz de Consiliul Judeţean Hunedoara, printr-un serviciu specializat de administrare a monumentelor istorice şi colectivul de cercetare al cetăţilor din Munţii Orăştiei, prin colegii de la Cluj-Napoca şi Deva. O intenţie a noastră este ca această expoziţie să fie baza unui viitor muzeu de sit. Marile muzee găzduite de siturile istorice în aer liber au punce muzeale extrem de bine puse la punct, cu piese valoroase, cu programe didactice şi programe de cercetare. Eu unul cred că acest monument de talie eruropeană îşi merită propriul său muzeu de sit”, a declarat arheologul Cristi Roman.

Expoziţia “Sarmizegetusa Regia, inima aurului dacic”, pregătită de mai multe luni de Serviciul Public de administrare a monumentelor istorice, din Hunedoara, a fost inaugurată miercuri şi va rămâne deschisă zilnic.

“Ea arată ceea ce reprezenta la un moment dat Regatul Dac, un regat extrem de bogat şi deschis oricărei culturi cu care a intrat în contact”, spune Vladimir Brilinsky, administrator al sitului UNESCO Sarmizegetusa Regia. Spaţiul muzeal adaugă încă un motiv pentru vizitarea fostei capitale Sarmizegetusa Regia şi a cetăţilor antice din jurul ei. “Ne dorim să preluăm în administrare şi restul cetăţilor, care ar trebui să fie administrate la fel ca şi Sarmizegetusa Regia, care este un model de bună administrare, un model de bune practici şi cred că în felul acesta vom putea pune în valoare cu adevărat patrimoniul naţional”, a declarat Vetuţa Stănescu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara.

O bucată din buturuga sub care a fost descoperită matriţa de la Sarmizegetusa Regia şi replica piesei antice, alături de povestea descoperirii sunt expuse spaţiul muzeal. “Ultima descoperire din Sarmizegetusa Regia, matriţa din bronz, pune într-o lumină mai favorabilă ceea ce a însemnat civilizaţia dacică. Nu mai vorbim acum despre dacii încălţaţi cu opinci şi cocoţaţi în vârf de munte, ci despre oameni care îşi permiteau să bată bijuterii de o valoare inestimabilă, îşi permiteau să trăiască în lux şi să aibă contacte comerciale cu cele mai înalte civilizaţii ale Antichităţii”, a precizat Vladimir Brilinsky.

brilinskiCei care vizitează expoziţia pot afla şi cum se folosea “lâna de aur”, cu care în Antichitate se colectau granulele metalice din râuri. “O dată identificat zăcământul aurifer, această lână era aşezată pe un cadru de lemn şi era scufundată în albia râului. Ea se încărca astfel cu nisip aurifer şi cu nisip cuarţos, spre exemplu, apoi se ridica, se lăsa la scurs, la zvântat, iar apoi, prin recoltare, se obţineau granulele de aur”, a explicat arheologul Cristi Roman.

Groapa în care au fost descoperite brăţările dacice a fost, de asemenea, reconstituită, iar arheologii susţin că spiralele din aur masiv puteau fi ofrande aduse unor zeităţi. ”În principal am avut acces la un experiment juridico-arheologic, publicat de curând într-o revistă de specialitate şi am încercat ca într-o vitrină să oferim o imagine idealizată a acestui context. Este clar că era vorba de o groapă, săpată într-o stâncă, iar brăţările au fost depuse acolo intenţionat, tocmai de aceea noi credem că ele pot intra în categoria depunerilor votive”, a precizat Cristi Roman.

Alături de informaţiile despre descoperirile recente, turiştii sunt invitaţi la o incursiune în trecutul bogat în legende ale comorilor dacilor. Goana după aur s-a încheiat, crede, însă, Vladimir Brilinsky. “S-a încheiat cel puţin în Sarmizegetusa Regia, unde în ultimii trei ani nu a existat niciun act de braconaj arheologic. Au fost doar provocări care ne-au pus la încercare şi care ne-au făcut mai vigilenţi”, a afirmat acesta.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

doi × 3 =

ACTUALITATE
Despre soarta cărților…         INIŢIATIVĂ. Aleşii ALDE prezintă surse de finanţare pentru Deva         Noaptea Lungă a Industriei – În 10 mai, Cugir și Sebes         Întâlnire inedită în Cetatea Deva         INVENTARUL ȚINUT LA SECRET DE CONSILIUL JUDEȚEAN. Cât de proaste sunt drumurile Hunedoarei         S-a reluat furnizarea gazului metan la Termocentrala Mintia         Percheziții la persoane bănuite de înșelăciune. Prejudiciul depășește 200.000 de lei         DEVA. Mesaj emoţionant transmis de primarul Florin Oancea veteranilor de război         ULTIMUL EPISOD. Sarmizegetusa Regia, o istorie a furtunilor care au devastat monumentul UNESCO (IV)         Restaurarea Cetăţii Orăştiei va costa cinci milioane de euro         Nori de praf peste Hunedoara, de la combinatul siderurgic         Peste 85.000 de puieţi vor fi plantaţi în această primăvară în munţii Orăştiei         Penalizări date constructorilor Lotului III din Autostrada Lugoj – Deva         Artezienele din centrul Hunedoarei mai au de așteptat         Termocentrala Mintia a fost tăiată de la alimentarea cu gaz metan         Dosar de deputat uitat de doi ani pe procedură de filtru         Valeriu Butulescu – Perenitatea aforismului         Avram Iancu se pregătește pentru o nouă provocare: Mississippi         Cea mai vârstnică femeie din Hunedoara         Silvana Peng a câștigat procesul cu Federația Română de Gimnastică