SARMIZEGETUSA REGIA, INIMA AURULUI DACIC. Faimoasele descoperiri ale comorilor dacice reconstituite la poalele Sarmizegetusei Regia

Turiștii care își doresc să afle povestea aurului dacic din Munții Orăștiei sunt invitați să treacă preagul unei expoziție inedită, înființată la poalele Sarmizegetusei Regia, la sediul administrației sitului. Expoziția reconstituie descoperirile și legendele comorilor și le arată vizitatorilor modul cum strămoșii noștri au creat și au folosit tezaurele antice.

 

Cei care se îndreaptă sprea Sarmizegetusa Regia sunt invitaţi să facă un popas la sediul administraţiei sitului, de pe Valea Albă, cabană situată la poalele Dealului Grădiştii, la patru kilometri de monumentul istoric. Aici pot afla informaţii despre comorile antice şi despre poveştile descoperirilor lor.

“Am insistat de la bun început pe ideea că aceste descoperiri constituie un simbol al capitalei Regatului Dac, simbol care trebuie valorificat pentru publicul larg. De fapt, această expoziţie are un caracter didactic, informativ şi nu este altceva decât un pas înspre însănătoşirea relaţiei dintre publicul vizitator, cel plătitor de impozite, şi stat, reprezentat în acest caz de Consiliul Judeţean Hunedoara, printr-un serviciu specializat de administrare a monumentelor istorice şi colectivul de cercetare al cetăţilor din Munţii Orăştiei, prin colegii de la Cluj-Napoca şi Deva. O intenţie a noastră este ca această expoziţie să fie baza unui viitor muzeu de sit. Marile muzee găzduite de siturile istorice în aer liber au punce muzeale extrem de bine puse la punct, cu piese valoroase, cu programe didactice şi programe de cercetare. Eu unul cred că acest monument de talie eruropeană îşi merită propriul său muzeu de sit”, a declarat arheologul Cristi Roman.

Expoziţia “Sarmizegetusa Regia, inima aurului dacic”, pregătită de mai multe luni de Serviciul Public de administrare a monumentelor istorice, din Hunedoara, a fost inaugurată miercuri şi va rămâne deschisă zilnic.

“Ea arată ceea ce reprezenta la un moment dat Regatul Dac, un regat extrem de bogat şi deschis oricărei culturi cu care a intrat în contact”, spune Vladimir Brilinsky, administrator al sitului UNESCO Sarmizegetusa Regia. Spaţiul muzeal adaugă încă un motiv pentru vizitarea fostei capitale Sarmizegetusa Regia şi a cetăţilor antice din jurul ei. “Ne dorim să preluăm în administrare şi restul cetăţilor, care ar trebui să fie administrate la fel ca şi Sarmizegetusa Regia, care este un model de bună administrare, un model de bune practici şi cred că în felul acesta vom putea pune în valoare cu adevărat patrimoniul naţional”, a declarat Vetuţa Stănescu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara.

O bucată din buturuga sub care a fost descoperită matriţa de la Sarmizegetusa Regia şi replica piesei antice, alături de povestea descoperirii sunt expuse spaţiul muzeal. “Ultima descoperire din Sarmizegetusa Regia, matriţa din bronz, pune într-o lumină mai favorabilă ceea ce a însemnat civilizaţia dacică. Nu mai vorbim acum despre dacii încălţaţi cu opinci şi cocoţaţi în vârf de munte, ci despre oameni care îşi permiteau să bată bijuterii de o valoare inestimabilă, îşi permiteau să trăiască în lux şi să aibă contacte comerciale cu cele mai înalte civilizaţii ale Antichităţii”, a precizat Vladimir Brilinsky.

brilinskiCei care vizitează expoziţia pot afla şi cum se folosea “lâna de aur”, cu care în Antichitate se colectau granulele metalice din râuri. “O dată identificat zăcământul aurifer, această lână era aşezată pe un cadru de lemn şi era scufundată în albia râului. Ea se încărca astfel cu nisip aurifer şi cu nisip cuarţos, spre exemplu, apoi se ridica, se lăsa la scurs, la zvântat, iar apoi, prin recoltare, se obţineau granulele de aur”, a explicat arheologul Cristi Roman.

Groapa în care au fost descoperite brăţările dacice a fost, de asemenea, reconstituită, iar arheologii susţin că spiralele din aur masiv puteau fi ofrande aduse unor zeităţi. ”În principal am avut acces la un experiment juridico-arheologic, publicat de curând într-o revistă de specialitate şi am încercat ca într-o vitrină să oferim o imagine idealizată a acestui context. Este clar că era vorba de o groapă, săpată într-o stâncă, iar brăţările au fost depuse acolo intenţionat, tocmai de aceea noi credem că ele pot intra în categoria depunerilor votive”, a precizat Cristi Roman.

Alături de informaţiile despre descoperirile recente, turiştii sunt invitaţi la o incursiune în trecutul bogat în legende ale comorilor dacilor. Goana după aur s-a încheiat, crede, însă, Vladimir Brilinsky. “S-a încheiat cel puţin în Sarmizegetusa Regia, unde în ultimii trei ani nu a existat niciun act de braconaj arheologic. Au fost doar provocări care ne-au pus la încercare şi care ne-au făcut mai vigilenţi”, a afirmat acesta.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 × 3 =

ACTUALITATE
ADEVĂR ŞI PROVOCARE. Împădurim Kogaionul împreună         AFACERI LÂNGĂ MORMÂNTUL LUI ARSENIE BOCA. De ce nu a dispărut talciocul de la Mănăstirea Prislop         Peste 140 de hectare în flăcări         Peste 250 de arbori plantați în Călan         Copil rănit grav într-un accident         Turiștii amendați pentru comportament indecent în Sarmizegetusa Regia „salvați” de magistrați         VIDEO Cea mai frumoasă stradă din Hunedoara a „înflorit”         Armăsar în agonie abandonat pe marginea unei străzi din Orăștie         De Ziua Poliției Române. Dacian Vonu, polițistul anului         Buna Vestire la Mănăstirea Prislop: cozi interminabile la mormântul părintelui Arsenie Boca         Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural