Sărbători de altădată: Zilele Lupului, Trifon Nebunul şi „sora” lui Stretenia

Zăpezile se topesc iar iarna pare a fi pe sfârşite. Calendarul tradiţional, de altfel, confirmă, aproape în fiecare zi, mult aşteptata apropiere de  primăvară. Totuşi, riscul de „întoarcere” a iernii încă nu a trecut de tot.

 

Chiar în aceste zile, în urmă cu câteva zeci de ani, comunităţile hunedorene sărbătoreau Filipii de Iarnă. Sfinţii aceştia erau cunoscuţi ca având două mari puteri: pe de o parte, protejau animalele din gospodării, însă, pe de altă parte, pentru cei care nu le cinsteau sărbătoarea puteau însemna un adevărat dezastru: asmuţirea lupilor asupra animalelor şi a stăpânilor. Calendarele vechi arată că sărbătoarea Filipilor nu era celebrată într-o sigură zi, ci pe parcursul ultimei săptămâni din luna ianuarie, incluzând şi primele două zile din februarie. Era sfârşitul perioadei de împerechere a fiarelor, care începuse cu aproape trei luni în urmă, la Filipii de Toamnă. Ziua de Sfinţii Trei Ierarhi (30 ianuarie) era ţinută cu sfinţenie şi nimeni nu avea voie să lucreze, în cinstea lui Vasile cel Mare, a lui Grigorie Teologul şi a Sfântului Ioan Gură de Aur.

 

Sfântul Filip cel Şchiop, stăpânul fiarelor

O unealtă era „uitată” lângă hornul casei, pentru ca lupii să „uite” să atace turmele, iar femeile „lipeau” gura sobelor cu lut, gest simbolic, menit să „lipească” gura hulpavă a sălbăticiunilor. În penultima zi a lunii, de Sfinţii Trei Ierarhi, hunedorenii organizau parastase pentru cei dragi, plecaţi pe front şi morţi neîmpărtăşiţi. Cine postea post negru în ziua Sfinţilor Trei Ierarhi avea şanse să-şi viseze ursitul, dacă ar fi pus sub pernă busuioc sau sânziene, culese încă din vara trecută, de sărbătoarea Sfântului Ioan. Ultima zi din luna ianuarie era dedicată unui adevărat personaj: Sfântul Filip cel Şchiop, patronul lupilor, „mâna dreaptă” a Sfântului Petru. Şi această zi trebuia celebrată cum se cuvine: nu se lucra cu unelte ascuţite (amintind de colţii lupilor), pentru ca lupii să nu sfâşie oile sătenilor, iar sfântul, supărat, să nu-i schilodească pe cei neascultători. Astăzi, sub presiunea modernităţii, venită peste comunităţile satelor de altădată împreună cu depopularea masivă, toate aceste obiceiuri au fost parţial uitate şi se mai ţin doar fragmentar. Ele supravieţuiesc mai ales în memoria bătrânilor, ca dovezi pentru o lume care stă să intre în fantastic.

 

Făurar, meşterul gerului

Denumirea celei de-a doua luni din an, Făurar, vine de la faur, care însemnă „meşter”, termen folosit de obicei în sensul lui admirativ. Din cauză că are mai puţine zile, deşi vine, în ordine cronologică, al doilea, după ianuarie, Făurar este considerat fratele mai mic al celor 11 luni ale anului. Capricios fără măsură, când e supărat şi trist cerul se acoperă cu nori negri, adicători de zăpadă ori gerul construieşte drumuri şi poduri de gheaţă. Când râde iese soarele şi aproape ai putea să crezi că primăvara e la numai câteva ore distanţă. Prima zi din Făurar era considerată începutul anului agricol. „Făurar pregăteşte intrarea în primăvară, când începe a se topi zăpada şi gheţurile. Toată această perioadă este presărată cu practici magice rituale, care pregătesc munca câmpului. Această săptămână anunţă derularea muncilor agricole, oamenii se preocupau de repararea uneltelor şi îngrijirea animalelor de care aveau nevoie la arat şi semănat”, scrie etnologul hunedorean Marcel Lapteş, în lucrarea sa „Anotimpuri magico-religioase”.

 

Trifon Nebunul, „garda” Sfintei Fecioare

Ziua de 1 februarie era dedicată sfântului Trifon, patronul insectelor, care ar fi putut să atace culturile gospodarilor chiar din perioada în care acestea erau cele mai vulnerabile. Sărbătoarea Sfântului Trifon este întâlnită sub diferite denumiri: Trifonul Viemilor, Trifan, Trifon Nebunul şi se credea că persoanele care nu îi respectau ziua, ar fi putut să îşi piardă minţile. Legenda face trimitere la sărbătorile ultimelor zile din ianuarie şi spune că Trifon ar fi trebuit să o păzească de lupi pe Sfânta Maria. Din cauză că Trifon nu a asigurat paza Sfintei Fecioare, aceasta l-a pedepsit, ameţindu-l. Totuşi, mişcată de suferinţa lui Trifon, în cele din urmă Fecioara l-a iertat şi i-a dat o nouă putere asupra insectelor. Ziua cea mai importantă de la începutul lunii februarie, însă, este „stretenia”, de care sătenii hunedoreni îşi mai aduc aminte şi astăzi. În calendarul creştin-ortodox aceasta coincide cu Întâmpinarea Domnului, „Stretenia” fiind, de fapt, un termen de provienienţă slavonă care desemnează chiar „Întâmpinarea Domnului”. Cu timpul însă, sătenii i-au conferit termenului caracteristici umane, transformându-l într-o zeitate răzbunătoare, un fel de „soră” a lui Trifon Nebunul, a cărei zi venea cu interdicţii în muncile gospodăriei. Şi, tot în 2 februarie se spune că ursul ieşea din bârlog: dacă era soare şi îşi vedea umbra, ursul intra înapoi, iar iarna avea să ţină până la jumătatea lunii martie. În Ţara Haţegului despre primele trei zile din februarie se spunea că sunt Zilele Lupilor, celebraţi în gospodării pentru ca sălbăticiunile să nu facă prăpăd printre cirezile de vite şi turmele de oi.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unsprezece − 8 =

ACTUALITATE
O tânără s-a spânzurat în locuința ei din Deva         Profesorul Eli Androne Petru a câștigat procesul cu primăria         Situația celor două mari proiecte de infrastructură derulate în Hunedoara prin POR 2014 – 2020         Zeci de angajați ai fabricii Terpena au de suferit de pe urma dezastrului. S-au plâns la ITM Hunedoara         Concert de muzică populară în Piața Cetății         Copil de 12 ani rănit în accident         Au furat două motofierăstraie         Persoane bănuite de furt depistate de poliţiştii hunedoreni         ȘI TU POȚI DEVENI SALVATOR!         Evaziune de peste 22 de miliaone de lei. Români și chinezi implicați în afacerile ilegale         Ascensoare noi în Spitalui municipal Hunedoara         Noi mărturii în dosarul matriței din Sarmizegetusa Regia         Fitness în aer liber la poalele Cetății         Sorin Vasilescu participă la o întâlnire în Austria cu specialiști în arheologie         CEH pierde 300 de tone de huilă în fiecare zi         Turiștii din Parâng sunt așteptați cu un drum plin de gropi         A XVI-a ediție a Festivalului – Concurs „Tudorică Munteanu”, organizat în Orăștie         Proiect de lege important. Fermierii care vor fi scutiți de la plata taxelor pentru sănătate, șomaj și salarii         18 octombrie – ziua în care Huniazii au intrat în istorie         Monica Iacob Ridzi a depus o cerere de eliberare condiționată