SĂRBĂTOARE MARE. Mii de oameni sunt așteptați la hramul Mănăstirii Prislop

Ziua de 8 mai va fi una de sărbătoare pentru Mănăstirea Prislop din Ţara Haţegului. Are loc hramul mănăstirii aflată sub ocrotirea spirituală a Sfântului Ioan Evanghelistul.

Mii de oameni sunt așteptați, duminică, 8 mai, la hramul Mănăstirii Prislop, din Țara Hațegului. Mănăstirea Prislop are două hramuri, unul în 8 mai, când e sărbătorit Sfântul Ioan Evanghelistul, ocrotitorul lăcaşului, iar al doilea în 14 septembrie, de Ziua Crucii. Data de 28 noiembrie e considerată de asemenea o zi importantă pentru pelerinii care ajung la Prislop, fiind ziua trecerii în nefiinţă a părintelui Arsenie Boca, înmormântat în cimitirul mănăstirii.

Mănăstirea Prislop îşi leagă numele de imaginea părintelui Arsenie Boca, al cărui mormânt a devenit loc de pelerinaj pentru un număr impresionant de pelerini. La aceeaşi mănăstirea a vieţuit, în urmă cu cinci secole, un alt duhovnic, a cărui poveste a făcut ca numele său să fie trecut între sfinţii Bisericii Ortodoxe Române. Povestea pustinicului Ioan de la Prislop este mai puţin cunoscută decât cele legate de părintele Arsenie Boca. Despre Ioan se spune că a trăit în urmă cu cinci secole într-un sat din Ţara Haţegului, şi a intrat de tânăr în obştea călugărilor. În acea vreme, în locul unde se află în prezent mănăstirea exista doar biserica şi, potrivit documentelor vremii, câteva construcţii din lemn ale unei mai vechi mănăstiri, în care locuiau ceilalţi călugări. Sihastrul şi-a săpat singur în stâncă o chilie întunecoasă, şi s-a retras în singurătate. Călugărul a murit însă înainte de a termina de dăltuit fereastra chiliei, împuşcat de vânătorii care l-au confundat cu un animal sălbatic. „Se spune că un tânăr pe numele Ioan, din satul Silvaşul de sus – în hotarul căruia se afla şi Sf. Locaş – a părăsit casa părintească, s-a închinoviat în obştea călugărilor de le Prislop, ducând o viaţă aleasă de rugăciune, împletită cu munca şi săvârşirea de fapte bune. După un număr de ani, dorind să ducă o viaţă şi mai liniştită, retrasă cu totul de lume, a găsit un loc, ca la 500 metri de mănăstire, pe malul prăpăstios al râului Slivuţ (Silvuţ), unde şi-a săpat singur cu mari nevoinţe, o chilie de piatră, cunoscută până azi sub numele de “chilia” sau iarăşi “casa sfântului”. Aici şi-a petrecut restul zilelor în neîncetate rugăciuni şi ajunări, întocmai ca marii nevoitori întru cele duhovniceşti din primele veacuri creştine. Dar a fost voia lui Dumnezeu ca viaţa lui îmbunătăţită să se sfârşească prea devreme. Spune tradiţia populară că pe când îşi făcea o fereastră la chilia lui, doi vânători de pe versantul celălat al prăpastiei l-au împuşcat, fără să ştie cine era. Aşa s-a săvârşit din viaţă Cuviosul Sihastru sau Sfântul Ioan de la Prislop”, îl descria Mircea Păcurariu, autorul cărţii “Sfinţi Români”, ediţia 1987. Chilia călugărului a devenit loc de rugăciune pentru vizitatorii mănăstirii.

Domniţa Zamfira

La mănăstirea Prislop se află mormântul şi piatra funerară a domniţei Zamfira, fiica domnitorului muntean Moise Vodă Basarab. Lamijlocul secolului XVI, domniţa s-a refugiat în Ardeal, după ce tatăl ei a fost ucis. A vizitat mănăstirea din Ţara Haţegului, iar potrivit unor legende, după ce a băut din apa izvorului de la Prislop s-a vindecat de boala de care suferea. Atunci, domniţa a decis să restaureze din temelii biserica şi să-i dăruiască odoare scumpe şi „o icoană făcătoare de minuni”. Biserica mănăstirii Prislop şi povestea domniţei Zamfira l-au fascinat pe istoricul Nicolae Iorga, care le-a descris în volumul „Neamul Românesc în Ardeal şi Ţara Ungurească”, publicat în 1906. „Toată noaptea vântul s-a vânzolit cu norii şi ploaia a picurat din streşini, îngropând vara în cântecul ei de jale. Dimineaţa se lămureşte slabă. Negurile fumegă pe munţi, unde ninge. De la Haţeg, pe o altă vreme decât aceasta se poate vedea biserica veche a Prislopului. Iei drumul Hunedoarei şi de la Silvaş, singurul sat ce întâmpini, o cărare pe care nu pot sui trăsurile, apucă spre colţul de munte unde domniţa Zamfira şi-a zidit lăcaşul de pomenire. Chiliile călugărilor au durat până în vremea lui Iosif al doilea, când le-a atins osânda acestui împărat, rostită asupra tuturor mănăstirilor de supt Carpaţi, socotite ca adăposturi ale duşmanilor Unirii şi politicii religioase a Curţii faţă de români. Astăzi a rămas numai biserica, de o formă neobişnuită în aceste părţi, dar foarte cunoscută la noi, cu un turnuleţ străbătut de fereşti prelungite. Ea s-a dres de mai multe ori şi ar fi fost cu totul curăţită de cărţile vechi şi de manuscrptele cu legătura prinsă în zalele veacului al XV-lea. Dar mormântul Zamfirei, întipărit cu slove apusene, formând o inscripţie latină, s-a păstrat până astăzi în ctitoria fiicei pribege a Domnului ucis”, relata Nicolae Iorga.

Mormântul părintelui Arsenie Boca

La Mănăstirea Prislop ajung săptămânal mii de oameni din toate colţurile ţării, iar cei mai mulţi vin pentru a se ruga la mormântul părintelui Arsenie Boca. Duhovnicul a slujit la mănăstirea Prislop din anul 1948, după ce fusese mutat din mănăstirea Brâncoveanu din Munţii Făgăraş. Arsenie Boca s-a implicat în restaurarea monumentului, care a devenit din 1950 aşezământ pentru maici. Din 1959, lăcaşul monahal a fost transformat într-un azil de bătrâni, însă 17 ani mai târziu a redevenit mănăstire. Părintele Arsenie Boca a fost înmormântat la Prislop în 4 decembrie 1989, iar mănăstirea unde se află locul său de veci a devenit un loc de pelerinaj pentru creştinii din toate zonele ţării. Mulţi pelerini cred că pot fi ajutaţi în problemele de sănătate sau familiale rugându-se la mormânt. Pelerinii pot fi văzuţi aducând cu ei la mănăstire haine, fotografii sau alte obiecte personale pentru a le atinge de crucea din lemn de la căpătâiul monahului.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 × cinci =

ACTUALITATE
Numire la Prefectură. Dorel Bretean (ALDE) este noul subprefect al județului Hunedoara         Trei ani de la înființarea postului de jandarmi din Vața de Sus         Vizită inopinată a ministrului Transporturilor pe șantierele autostrăzii Lugoj – Deva         Peste 200 de proiecte vor fi finanțate prin PNDL în județ. Cele mai multe se vor derula în Hunedoara         Drumul spre cetatea Piatra Roșie va fi modernizat         Calea ferată Simeria – Curtici intră în modernizare         Povestea inedită a Târgului de fete de pe muntele Găina         Zilele Hunedoarei: fotbal și opera rock Zrínyi 1566         ŞASE LUNI DE CREŞTERE CONTINUĂ LA AEROPORTUL INTERNAŢIONAL SIBIU         MOMENT FESTIV. Nicu Covaci, cetăţean de onoare al municipiului Hunedoara         Tânăr în stare gravă după ce s-a prăbușit cu tiroliana         PE BANI EUROPENI. Drumul judeţean Sântuhalm – Hunedoara – Călan intră la modernizare         PROGRAMUL COMPLET. Festivalul Virșlilor – Piața Cetății, 28-30 iulie 2017         AVERTISMENT. Fermierii care dau foc miriştilor vor fi „arşi” la buzunar         Școala de Vară de Astronomie – ediția 2017         Drumul istoric din Pasul Vâlcan este transformat într-o șosea de poveste         Turiști blocați zeci de minute în telecabina Cetății Devei         Accident rutier. Doi răniți în mașina care a lovit un copac         Concert al orchestrei de tineret din Haga la Castelul Corvinilor         S-au scurs 435 de ani de la tipărirea „Paliei de la Orăștie”