Șapte descoperiri stranii care au adus Hunedoara în atenția lumii

O serie de obiecte stranii, descoperite în ultimele decenii în județul Hunedoara și în împrejurimile sale au stârnit controverse privind modul în care erau folosite şi originea lor. Printre ele se numără matriţa antică de la Sarmizegetusa Regia pe care au fost încrustate fiinţe ciudate, brăţările antice de aur, dar fosile preistorice și cuiburi de dinozauri.

Matriţa de la Sarmizegetusa Regia a fost descoperită întâmplător, în vara anului 2013, la rădăcina unui fag bătrân doborât de furtuna din Noaptea Sânzienelor. Vechi de circa două milenii, misteriosul obiect antic folosit pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal a fost realizat din bronz şi are o greutate de circa opt kilograme şi o formă hexagonală. Pe el au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase, care au dat naştere mai multor interpretări. Dintre fiinţele fabuloase ilustrate se remarcă grifonii. Alături de ei sunt înfăţişaţi lei, tigrii, leoparzi, rinoceri, hipopotami, urşi, mistreţi, lupi, tauri, zimbri, câini, cerbi, cai, ţapi, antilope, iepuri. Potrivit istoricului Gelu Florea, prezenţa matriţei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate

Oase şi cuiburi de dinozauri

Ţara Haţegului a devenit cunoscută ca tărâmul dinozaurilor pitici, care au trăit cu 70 de milioane de ani în urmă. Aici au fost descoperite numeroase fosile de dinozauri şi cuiburi cu ouă. Primul om care a pus Haţegul pe harta paleontologiei a fost baronul Franz Nopcea. Franz avea 18 ani, când sora lui îi adusese câteva oase ciudate, pietrificate, descoperite la poalele Retezatului. Le-a luat cu el la Viena pentru a le studia şi în anii care au urmat avea să constate că sunt fosilele unei specii de dinozauri care a trăit în urmă cu milioane de ani în locurile numite acum Ţara Haţegului. De-a lungul timpului cercetările paleontologilor în siturile din Ţara Haţegului au scos la iveală rămăşiţele a zeci de specii de peşti, amfibieni, reptile şi mamifere, precum şi urmele unor cuiburi cu fragmente din ouă de dinozauri, specii care au dispărut în urmă cu circa 65 de milioane de ani.

bratara dacica

Brăţările dacice din aur masiv

Cele mai valoroase bijuterii antice descoperite în ultimul secol pe teritoriul României sunt 13 brăţări spiralice din aur masiv pe care traficanţii de comori le-au scos la iveală din Sarmizegetusa Regia în perioada anilor 1990 – 2000, alături de alte obiecte valoroase. Comorile au fost traficate pe piaţa neagră a antichităţilor, iar din 2007 autorităţile române au reuşit treptat recuperarea lor. Potrivit anchetatorilor din dosarele comorilor dacice, există alte 11 brăţări spiralice din aur, scoase ilegal din ţară de braconieri, care sunt pe cale de a fi repatriate. „Sunt nişte piese care, fără îndoială, au făcut parte din obiectele aulice, de curte, ale regilor daci”, concluziona istoricul Ernest Oberländer Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie al României, într-un studiu dedicat acestora.

cioclovina1-5Craniul vechi de peste 30.000 de ani din Cioclovina

În Peştera Cioclovina din judeţul Hunedoara, săpată în munte de apele izvorului Ponorici, au fost găsite urme de locuire din prima epocă a fierului, dar şi un craniu uman vechi de circa 30.000 – 40.000 de ani. Craniul de homo sapiens sapiens a fost descoperit în jurul anului 1911 în timpul exploatărilor de guano, îngrăşământ provenit de la lilieci. Tot aici s-a aflat şi una dintre cele mai mari comori descoperite în secolul XX în România. Un tezaur de podoabe vechi de peste 3.000 de ani, care conţinea peste 6.000 de obiecte de bronz, chihlimbar, sticlă, faianţă a fost găsit de speologul Traian Orghidan, care a cercetat peştera în anii 1970.

Trusele medicale ale dacilor

Vracii dacii practicau medicna, într-o formă empirică, dar erau capabili de intervenţii complexe. În ultimele decenii au fost descoperite obiecte care, potrivit arheologilor, atestă practicarea operaţiilor medicale complexe de către daci.  La Sarmizegetusa Regia a fost descoperită în anii 1960 o trusă medicală folosită de vracii daci, care conţinea un bisturiu cu apărătoare de bronz, pensete, o tabletă din tuf vulcanic din silicaţi, care se aşeza pe răni şi ulceraţii ca anti-coagulant şi cicatrizant. În aşezarea de la Piatra Roşie, s-a descoperit un scalpellum din bronz, folosit pentru intervenţii la nivel cutiei craniene.

castelTăbliţele de la Tărtăria

Cele trei tăbliţe de lut descoperite în 1961 în situl de la Tărtăria datează de peste 5.000 de ani şi au fost considerate de unii arheologi cele mai vechi artefacte purtătoare de scris din Europa. Tăbliţele de la Tărtăria reprezentau o formă rudimentară de scriere, potrivit arheologului Nicolae Vlassa, cel care a condus cercetările arheologice de la Tărtăria. Nicolae Vlassa a luat în considerare ipoteza conform căreia şi tăbliţele de la Tărtăria ar fi vestigii ale unei scrieri străvechi legate de scrierea sumeriană.

Cimitirul dacic de copii

Săpăturile efectuate de specialişti la începutul anilor 2000 în grădina Castelului Corvinilor şi pe Dealul Sânpetru din vecinătatea aşezării medievale au dus la descoperirea unui cimitirului dacic, cu 30 de depuneri în care se aflau rămăşiţele a peste 50 de defuncţi, cei mai mulţi fiind copii. Potrivit arheologilor, mormintele datează de aproximativ 2.100 de ani, iar în unele cazuri s-a putut stabili sexul celor înhumaţi, prin metode antropologice: existenţa unor piese tipic feminine, cercei sau mărgele. Necropola prezintă o importanţă ridicată, pentru că arată ambele moduri în care dacii îşi înhumau defuncţii: cel ce presupunea incinerarea cadavrelor şi cel al îngropării lor fără a mai fi arse.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

19 − 13 =

ACTUALITATE
ADEVĂR ŞI PROVOCARE. Împădurim Kogaionul împreună         AFACERI LÂNGĂ MORMÂNTUL LUI ARSENIE BOCA. De ce nu a dispărut talciocul de la Mănăstirea Prislop         Peste 140 de hectare în flăcări         Peste 250 de arbori plantați în Călan         Copil rănit grav într-un accident         Turiștii amendați pentru comportament indecent în Sarmizegetusa Regia „salvați” de magistrați         VIDEO Cea mai frumoasă stradă din Hunedoara a „înflorit”         Armăsar în agonie abandonat pe marginea unei străzi din Orăștie         De Ziua Poliției Române. Dacian Vonu, polițistul anului         Buna Vestire la Mănăstirea Prislop: cozi interminabile la mormântul părintelui Arsenie Boca         Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural