Șapte descoperiri stranii care au adus Hunedoara în atenția lumii

O serie de obiecte stranii, descoperite în ultimele decenii în județul Hunedoara și în împrejurimile sale au stârnit controverse privind modul în care erau folosite şi originea lor. Printre ele se numără matriţa antică de la Sarmizegetusa Regia pe care au fost încrustate fiinţe ciudate, brăţările antice de aur, dar fosile preistorice și cuiburi de dinozauri.

Matriţa de la Sarmizegetusa Regia a fost descoperită întâmplător, în vara anului 2013, la rădăcina unui fag bătrân doborât de furtuna din Noaptea Sânzienelor. Vechi de circa două milenii, misteriosul obiect antic folosit pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal a fost realizat din bronz şi are o greutate de circa opt kilograme şi o formă hexagonală. Pe el au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase, care au dat naştere mai multor interpretări. Dintre fiinţele fabuloase ilustrate se remarcă grifonii. Alături de ei sunt înfăţişaţi lei, tigrii, leoparzi, rinoceri, hipopotami, urşi, mistreţi, lupi, tauri, zimbri, câini, cerbi, cai, ţapi, antilope, iepuri. Potrivit istoricului Gelu Florea, prezenţa matriţei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate

Oase şi cuiburi de dinozauri

Ţara Haţegului a devenit cunoscută ca tărâmul dinozaurilor pitici, care au trăit cu 70 de milioane de ani în urmă. Aici au fost descoperite numeroase fosile de dinozauri şi cuiburi cu ouă. Primul om care a pus Haţegul pe harta paleontologiei a fost baronul Franz Nopcea. Franz avea 18 ani, când sora lui îi adusese câteva oase ciudate, pietrificate, descoperite la poalele Retezatului. Le-a luat cu el la Viena pentru a le studia şi în anii care au urmat avea să constate că sunt fosilele unei specii de dinozauri care a trăit în urmă cu milioane de ani în locurile numite acum Ţara Haţegului. De-a lungul timpului cercetările paleontologilor în siturile din Ţara Haţegului au scos la iveală rămăşiţele a zeci de specii de peşti, amfibieni, reptile şi mamifere, precum şi urmele unor cuiburi cu fragmente din ouă de dinozauri, specii care au dispărut în urmă cu circa 65 de milioane de ani.

bratara dacica

Brăţările dacice din aur masiv

Cele mai valoroase bijuterii antice descoperite în ultimul secol pe teritoriul României sunt 13 brăţări spiralice din aur masiv pe care traficanţii de comori le-au scos la iveală din Sarmizegetusa Regia în perioada anilor 1990 – 2000, alături de alte obiecte valoroase. Comorile au fost traficate pe piaţa neagră a antichităţilor, iar din 2007 autorităţile române au reuşit treptat recuperarea lor. Potrivit anchetatorilor din dosarele comorilor dacice, există alte 11 brăţări spiralice din aur, scoase ilegal din ţară de braconieri, care sunt pe cale de a fi repatriate. „Sunt nişte piese care, fără îndoială, au făcut parte din obiectele aulice, de curte, ale regilor daci”, concluziona istoricul Ernest Oberländer Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie al României, într-un studiu dedicat acestora.

cioclovina1-5Craniul vechi de peste 30.000 de ani din Cioclovina

În Peştera Cioclovina din judeţul Hunedoara, săpată în munte de apele izvorului Ponorici, au fost găsite urme de locuire din prima epocă a fierului, dar şi un craniu uman vechi de circa 30.000 – 40.000 de ani. Craniul de homo sapiens sapiens a fost descoperit în jurul anului 1911 în timpul exploatărilor de guano, îngrăşământ provenit de la lilieci. Tot aici s-a aflat şi una dintre cele mai mari comori descoperite în secolul XX în România. Un tezaur de podoabe vechi de peste 3.000 de ani, care conţinea peste 6.000 de obiecte de bronz, chihlimbar, sticlă, faianţă a fost găsit de speologul Traian Orghidan, care a cercetat peştera în anii 1970.

Trusele medicale ale dacilor

Vracii dacii practicau medicna, într-o formă empirică, dar erau capabili de intervenţii complexe. În ultimele decenii au fost descoperite obiecte care, potrivit arheologilor, atestă practicarea operaţiilor medicale complexe de către daci.  La Sarmizegetusa Regia a fost descoperită în anii 1960 o trusă medicală folosită de vracii daci, care conţinea un bisturiu cu apărătoare de bronz, pensete, o tabletă din tuf vulcanic din silicaţi, care se aşeza pe răni şi ulceraţii ca anti-coagulant şi cicatrizant. În aşezarea de la Piatra Roşie, s-a descoperit un scalpellum din bronz, folosit pentru intervenţii la nivel cutiei craniene.

castelTăbliţele de la Tărtăria

Cele trei tăbliţe de lut descoperite în 1961 în situl de la Tărtăria datează de peste 5.000 de ani şi au fost considerate de unii arheologi cele mai vechi artefacte purtătoare de scris din Europa. Tăbliţele de la Tărtăria reprezentau o formă rudimentară de scriere, potrivit arheologului Nicolae Vlassa, cel care a condus cercetările arheologice de la Tărtăria. Nicolae Vlassa a luat în considerare ipoteza conform căreia şi tăbliţele de la Tărtăria ar fi vestigii ale unei scrieri străvechi legate de scrierea sumeriană.

Cimitirul dacic de copii

Săpăturile efectuate de specialişti la începutul anilor 2000 în grădina Castelului Corvinilor şi pe Dealul Sânpetru din vecinătatea aşezării medievale au dus la descoperirea unui cimitirului dacic, cu 30 de depuneri în care se aflau rămăşiţele a peste 50 de defuncţi, cei mai mulţi fiind copii. Potrivit arheologilor, mormintele datează de aproximativ 2.100 de ani, iar în unele cazuri s-a putut stabili sexul celor înhumaţi, prin metode antropologice: existenţa unor piese tipic feminine, cercei sau mărgele. Necropola prezintă o importanţă ridicată, pentru că arată ambele moduri în care dacii îşi înhumau defuncţii: cel ce presupunea incinerarea cadavrelor şi cel al îngropării lor fără a mai fi arse.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

7 + paisprezece =

ACTUALITATE
Accident rutier cu doi răniți la intrarea în Deva, pe Drumul Național 7         E ŞI ALDE LA GUVERNARE! Mircea Moloţ a reuşit să deblocheze proiectele europene din Ţara Haţegului         Fosta Școală 10 din Hunedoara a ajuns în paragină         DEPOUL DEVASTAT. Ultima „redută” a mocăniței din Hunedoara a fost ruinată         Tribunalul Hunedoara decide soarta spărgătorului de la Castelul Corvinilor         Sfârşit de săptămână cu Târgului European al Castelelor. VEZI Programul evenimentului         Dungi si flori in noua colectie Sense primavara-vara 2017         OMUL CU CEL MAI STUFOS CAZIER RĂMÂNE LIBER. Cu magistraţii la Judecata de Apoi         Ce soartă va avea Pasul Vâlcan, zona turistică pustie dotată cu telegondola de 33 de milioane de lei         Ludovic Orban: „Nu voi tolera coconul acela care se formează în jurul fiecărui lider”         Accident într-o intersecție din Deva         Povestea fostului securist din fruntea minerilor care a condamnat România la CEDO         Percheziții la traficanți internaționali de țigări         Un polițist a salvat un tânăr de la sinucidere         Povestea marii tragedii aviatice din 1940: „Erau peste tot morţi, mutilaţi în modul cel mai îngrozitor”         Șofer căutat de Poliție după un accident         Accident rutier pe Calea Zarandului         SĂPTĂMÂNA POMENILOR. Danii de peste patru milioane de lei pentru ONG-iştii hunedoreni         MICII DUMNEZEI DE LA ŢARĂ. Primarul Mihai Irimie (PNL) lasă Şoimuşul pe sec         HUNEDOARA LIRICĂ, SCHIMBARE ÎN PROGRAM. Municipiul Hunedoara va avea două seri de festival