Rural escape pe Cheile Cernei

O nouă găselniţă menită să ne scoată din case ne face cu ochiul: „rural escape”: o ieşire de o zi sau două în satele uitate din apropierea oraşelor.

 

 

„Suntem din Deva, dar ne-am dorit să facem o ieşire undeva, nici foarte aproape, dar nici prea departe de casă. Cred că suntem la vreo 70-80 de kilometri de Deva şi ne place aici. E asfalt până sus, la limita cu judeţul Caraş, deşi nu ştiu dacă ne vom aventura până acolo. Ultimii doi-trei kilometri ştiu că sunt acoperiţi de zăpadă şi probabil că nici lamele nu mai urcă până acolo, că nu au pentru ce, nefiind o arteră circulată. În orice caz, peisajul e splendid, mai ales acum, că a nins aşa de mult. Zona e perfectă pentru o ieşire de o zi, cu familia”, spune Ilie, un devean ieşit la sfârşit de săptămână dintre blocurile oraşului până în Lunca Cernii.

 

Masive domoale, peisaj de vis

Hunedorenii care vor să iasă din casă fără a alege zonele turistice de agrement cu pârtii, telescaun şi teleski, au o variantă ideală la dispoziţie: o ieşire în Ţinutul Pădurenilor, unde masivele domoale se deschid într-un peisaj de vis. Mai ales acum, că a căzut un strat gros de zăpadă, zona ete una splendidă, iar dacă aveţi noroc de cer senin, ar fi păcat să nu vă luaţi de acasă aparatul de fotografiat. De la Podul Iuba, drumul urcă, mai întâi serpentinele către lacul Cinciş. Îngheţat bocnă, cu pensiunile şi cu biserica din „coada barajului” pustie, lacul pare încremenit în poveste. Apoi şoseaua lasă în urmă, pe dreapta Dealul Mic, iar pe stânga Curpenii Silvaşului şi urcă spre Topliţa. Drumul 687D, iar şoseaua se înalţă pe malurile îngheţate ale Cernei, către Dăbâca, Hăşdău şi Lunca Teii. Arborii par uriaşi din poveşti, cotropiţi de zăpezi, valea se îngustează, apoi devine largă din nou şi iar cade în strâmtoare. Căsuţele se iţesc la drum, unele cochete şi spilcuite, altele arătându-şi, neruşinate, zidul de cărămidă aspră, netencuită.

 

Munţii pitici ai Ruscăi şi o arie protejată

Munţii Poiana Ruscă sunt alcătuiţi din mai multe masive muntoase joase, care fac parte din Carpaţii Occidentali. Ei fac trecerea la grupa majoră nordică a Munţilor Apuseni, în timp ce îăn partea de sud se conturează Munţii Banatului. Munţii Poiana Ruscă se întind pe mai bine de 2.600 de kilometri pătraţi, iar cel mai înalt vârf este „piticul” Padeş, cu o înîlţime de aproximativ 1.380 de metri. Vârful Rusca, deşi dă numele întregii grupări montane, are numai 1355 de metri înălţime. Celelalte înălţimi variază între 763 de metri, cât are Vârful Strâmbului, şi 977 de metri, Vârful Stâlpului. Cheile Cernei, cel mai important râu care străbate munţii Poiana Ruscă în judeţul Hunedoara, sunt, de fapt, arie protejată, fiind considerat sit de importanţă comunitară. Aria naturală se întinde pe teritoriile administrative a comunelor Topliţa, Lunca Cernii de Jos şi Bunila, iar cheile Cernei au fost declarate sit de importanţă comunitară în urmă cu zece ani (în 2007), printr-un ordin al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.

 

Păduri de foioase, cheiuri şi animale sălbatice

Aria naturală protejată face parte, de altfel, şi din reţeaua ecologică europeană Natura 2000. Cheile Cernei cuprind prăpăstii, mai ales păduri de foioase, dar şi pajişti, păşuni şi râuri. Specifice, însă, sunt cheiurile (versanţi abrupţi) săpaţi în roci de apele râului Cerna. Flora spontannă şi fauna sălbatică este aici la ea acasă, aşa că nu trebuie să vă miraţi dacă într-o ieşire de sfârşit de săptămână veţi întâlni aici vulpi şi căprioare săgetând zăpezile. Tot ce trebuie, este să aveţi aparatul de fotografiat pregătit. Ursul brun, lupul, mistreţul sau râsul sunt, şi ele, acasă pe Cheile Cernei, însă nu vă faceţi griji foarte mari: urme de lup aveţi şanse să întâlniţi doar în vârf de munte, la graniţa cu judeţul Caraş-Severin, acolo unde se termină şi asfaltul, şi judeţul Hunedoara. Vipera comună (berus) sau vipera cu corn pot fi şi ele, întâlnite în această zonă, însă o ieşire în natură pe timp de iarnă scoate din ecuaţie întâlnirea cu şerpii periculoşi. Iar dacă tot aţi ajuns aici, puteţi încerca o drumeţie de o zi către codrii seculari de pe Valea Dobrişoarei şi Prisloapei. Pentru asta, însă, veţi avea mare nevoie de un ghid şi echipament adecvat. În caz contrar, ar fi bine să nu vă îndepărtaţi prea mult de şosea. Oricum, oriunde v-aţi întoarce privirea, priveliştea vă va încărca bateriile pentru o nouă săptămână! Mai mult, la pădureni încă nu e casă fără două, patru sau chiar zece vaci cu lapte, aşa că de aici vă puteţi face aprovizionarea cu brânză, lapte şi carne proaspetă şi curată, fără urmă de chimicale sau aditivi alimentari.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 × 2 =

ACTUALITATE
Nicolae Gherghin, colecționarul de timp         3.000 de sancţiuni au fost aplicate de Poliţia Locală Deva         Peste 30 de proiecte de hotărâre sunt supuse dezbaterii şi aprobării Consiliului Local Deva         Schi-alpinismul, recunoscut drept sport olimpic. Selecţia pentru lotul naţional, la finele lui ianuarie         Până acum, 820 de concurenţi vor alerga la înălţime. Pe 17 iunie, la Retezat SkyRace Intersport!         Tragedie pe un bulevard din Hunedoara. Un tânăr a fost implicat într-un accident mortal         Gealaţii lui Arion către secretarul general PNL Hunedoara: „Îţi sparg faţa şi maşina”         Mesajul lui Traian Berbeceanu către ministrul Justiției         Călători străini prin judeţul Hunedoara: „O mică Elveţie!”         Când va fi dată sentința în dosarul de proxenetism al lui Daniel Pleșcan         Peste 100 de jandarmi vor asigura ordinea în stațiunile Hunedoarei         Hoț arestat după ce a atacat paznicii unui transport de cărbune din Valea Jiului         AU DEPUS JURĂMÂNTUL. Poliția Hunedoara se întărește cu 60 de agenți         PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță         Ce șanse mai au proiectele de restaurare din Hunedoara depuse la ADR VEST         DOSARELE „PETRU GROZA”. Răfuielile din presa hunedoreană a anilor interbelici         ÎNGRIJORĂTOR: Numărul diabeticilor nou depistaţi a crescut cu o treime în ultimii patru ani         Bibliotecarul Avram Iancu vrea să străbată înot cei 2.860 de kilometri ai Dunării